VIDEO | Marius Vulpe despre penitenciare - interviu Agerpres

VIDEO | Marius Vulpe despre penitenciare – interviu Agerpres

Amenzile aplicate de CEDO Romaniei din cauza conditiilor de detentie s-au ridicat anul trecut la 1,6 milioane de euro, afirma directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, intr-un interviu acordat AGERPRES, subliniind ca suma totala, incepand din 1990, este de peste 3.100.000 de euro si 10.000 de franci.

”A crescut coeficientul de inteligenta al detinutilor aflati in custodia penitenciarelor. (…) Oamenii stiu sa isi ceara drepturile, pe de o parte, si, pe de alta parte, statul roman incalca legislatia in domeniu executional penal”, explica el, adaugand ca nu exista penitenciar din Romania care sa nu aiba macar o cauza pierduta la CEDO.

In interviu, seful ANP vorbeste despre deficitul de personal cu care se confrunta sistemul si sustine ca cele 15.000 de posturi din statele de organizare nu sunt realiste si explica urmarile insuficientei resurselor financiare alocate de-a lungul timpului. De asemenea, Vulpe face referire si la oportunitatea penitenciarelor private si arata ca orice masura legala care reduce supraaglomerarea este binevenita.

Alte teme abordate in interviu sunt stadiul noilor penitenciare, detinutii favorizati, pontarea celor care scriu carti in detentie si spitalele din sistem.

AGERPRES: A fost readusa in discutie, in spatiul public, situatia sistemului sanitar de dupa gratii. Cate persoane beneficiaza in acest moment de intreruperea executarii pedepsei pe motiv de boala? Cati detinuti beneficiaza anual de servicii medicale in spitale de stat sau din sectorul privat?

Marius Vulpe: In momentul de fata nu sunt foarte multi detinuti aflati in intreruperea executarii pedepsei, sunt circa 15 la nivel de sistem penitenciar, motivul este unul simplu — datorita faptului ca buna parte dintre ei sunt tratati in sistemul penitenciar, sistemul sanitar penitenciar. In cele sase spitale penitenciare sunt internati sau ambulatoriu in penitenciare, in infirmeriile din penitenciare, iar buna parte dintre ei sunt internati in spitale din reteaua publica a Ministerului Sanatatii. Constatam, dupa statisticile pe care le avem la dispozitie, ca a crescut numarul detinutilor care beneficiaza de servicii de asistenta medicala, in sensul internarilor, pentru ca in rest absolut toti detinutii au nevoie si beneficiaza de asistenta medicala in penitenciare, pentru ca este cunoscut ca intr-un mediu inchis oamenii sufera traume, vin cu boli din comunitate, unii dintre ei le capata si in penitenciar si atunci absolut toti cei 27.500 de detinuti beneficiaza de asistenta medicala in penitenciare. Dar, ca si cifre, anul trecut am avut circa 15.600 de detinuti internati in spitalele din penitenciarele din Romania, (…) iar in comunitate, in spitalele Ministerului Sanatatii, circa 775 de detinuti.

AGERPRES: Sunt dotate cabinetele medicale din penitenciare? Daca nu, care credeti ca este suma necesara pentru rezolvarea problemelor? Care sunt principalele lipsuri?

Marius Vulpe: In general, spitalele, cabinetele medicale din penitenciare sunt dotate, pentru ca acele cabinete au o dotare minima si este echivalentul unui cabinet de medicina generala, medicina de familie din comunitate. Ele sunt dotate, altfel nu ar fi acreditate de catre Ministerul Sanatatii, nu ar putea functiona. Nu necesita la momentul actual (…) cheltuieli suplimentare, pentru ca, in decursul anilor, dotarile au fost completate. Singura problema majora pe care o avem este existenta tuturor medicilor de medicina de familie in fiecare dintre penitenciarele din Romania.

AGERPRES: DNA ancheteaza modul in care au scris lucrari stiintifice, dupa gratii, mai multi detinuti. Cati angajati ANP sunt vizati de ancheta si ce masuri au fost luate pentru a controla fenomenul?

Marius Vulpe: (…) La inceputul anului trecut a fost emisa o ordonanta de urgenta care a limitat posibilitatea scrierii unor astfel de lucrari, in sensul controlului mai atent si a conditionarii acestor lucrari, tocmai pentru ca cei care scriu sa fie intr-adevar, sa fie certificate lucrarile si sa avem certitudinea ca sunt lucrari de valoare si li se poate acorda beneficiul legal detinutilor care au scris. Nu am cunostinta (n.r. — cati angajati sunt vizati), pentru ca DNA nu ne-a furnizat date privind angajatii care sunt, daca sunt anchetati in astfel de cauze. S-au solicitat statistici, copii de pe lucrari, documentele care au stat la baza pontarii detinutilor, pentru ca scrierea de astfel de lucrari este generatoare de reduceri de pedepse si automat liberari conditionate.

AGERPRES: Ce masuri a luat ANP pentru a repara problemele constatate de magistrati, in repetate randuri, in procedura de normare a muncii? Au existat situatii in care detinutii erau pontati pentru mai multe activitati in acelasi timp.

Marius Vulpe: Da, ANP a efectuat controale in unitatile din sistemul penitenciar, am avut in atentie acest aspect. Exista posibilitatea ca un detinut sa desfasoare in paralel activitati si de reintegrare, generatoare de credite si automat caracterizari care merg catre instantele de judecata in beneficiul detinutului si se poate libera mai devreme sau macar la primul termen de eliberare conditionata, insa de preferat ar fi, si aceasta este politica Administratiei, cat mai multi detinuti sa beneficieze fie de activitati educative, fie de activitati lucrative tocmai in scopul de a-si ocupa timpul liber din penitenciar, de a se pregati pentru liberare conditionata. Trebuie mentionat ca singurele activitati pentru care detinutul este pontat si i se reduce din pedeapsa sunt activitatile de munci, fie in interesul penitenciarului, fie in baza unor contracte incheiate cu firme, cu terti care si platesc munca prestata.

AGERPRES: S-au dat sanctiuni de catre ANP in acest caz?

Marius Vulpe: Nu, nu au fost date sanctiuni in acest caz, pentru ca nu s-a dovedit vinovatia unor angajati, ci doar au fost cazuri izolate si nu au fost aplicate sanctiuni. Cazuri izolate de erori, nu de intentii.

AGERPRES: A existat un ordin care a oprit realizarea de fise de pontaj?

Marius Vulpe: Nu, nu a existat un ordin care sa interzica asa ceva,. De altfel, activitatea a fost reglementata destul de bine, era o decizie a directorului general, care intre timp a fost abrogata, a directorului general al Administratiei Nationale, care era destul de explicita. Diferenta a fost de interpretare de la o unitate la alta si, sigur, de populatia carcerala, care intr-o unitate, nu stiu, intr-un mediu din Moldova sa spunem, au fost mai putini intelectuali incarcerati decat in penitenciarele dimprejurul Bucurestiului, unde au fost mai multi intelectuali incarcerati si au putut, au avut posibilitatea si au dorit sa scrie astfel de lucrari.

AGERPRES: Ce masuri veti lua ca sa nu se mai petreaca o astfel de situatie — in care detinutii sa fie pontati pentru mai multe activitati in acelasi timp?

Marius Vulpe: Aceleasi masuri pe care le-am luat si pana acum. Vom efectua controale, vom solicita statistici, am efectuat instruiri pe fiecare palier generator de astfel de vulnerabilitati si eu sunt convins ca personalul este mai atent, profesionist in ce priveste aceste probleme constatate.

AGERPRES: Anul trecut, ANP a incercat sa faca studii de fezabilitate pentru penitenciarele de la Berceni, Prahova si Caracal. Pentru cel de langa Ploiesti au fost achizitionate serviciile pentru studiul respectiv. In ce stadiu sunt lucrarile, cand ar putea fi date in folosinta? In ce stadiu sunt discutiile referitoare la penitenciarul de langa Caracal, aflate in impas anul trecut?

Marius Vulpe: Referitor la penitenciarul de la Caracal, impedimentul sau avizul care ne-a tinut pe loc a fost avizul Ministerului Apararii Nationale. (…) La inceputul acestui an avizul este pozitiv, este la Ministerul Justitiei. In ce priveste cele doua penitenciare (n.r. — Berceni si Prahova), avem doar studii de prefezabilitate aprobate, platite. Urmatorul pas este sa achizitionam doua proiecte de fezabilitate, in functie de bugetul care tocmai s-a aprobat vom demara procedurile de achizitii. Daca acestea se desfasoara in parametri normali si vom reusi fara a avea contestatii, vom reusi sa respectam termenele. Ulterior, daca timpul ne permite, in acest an vom solicita fonduri de la Ministerul Justitiei si avize pentru demararea achizitiei proiectului si executiei acestor lucrari. Doar atunci, dupa ce avem un proiect in fata, asumat de catre specialisti, putem spune cat dureaza o astfel de constructie.

AGERPRES: Problema supraaglomerarii treneaza de mai multi ani de zile. Din ce cauza nu s-a rezolvat nici pana in prezent, mai ales ca Ministerul Apararii Nationale si alte institutii au oferit spatii?

Marius Vulpe: Singura problema majora de-a lungul istoriei sistemului penitenciar este cea a alocarii resurselor necesare. In cei 27 de ani trecuti de la 1990 incoace am preluat circa douasprezece imobile, fie de la Ministerul Apararii Nationale, fie de la Ministerul de Interne, si terenuri (…). Insa, in niciunul dintre anii despre care vorbeam nu s-au alocat resurse pentru demararea unor proceduri ce privesc investitiile, pentru ca orice cladire, orice teren, orice investitie are acelasi traiect ca la cele doua penitenciare noi, adica o expertiza care sa spuna daca acele cladiri preluate suporta sa fie populate, dupa aceea un proiect si dupa aceea o constructie efectiva. Asta a fost principalul motiv — lipsa, insuficienta resurselor financiare alocate. Cred ca politicile guvernamentale, de-a lungul timpului, nu au considerat o prioritate sistemul penitenciar — dezvoltarea si investirea fondurilor.

AGERPRES: De ce sume ar fi nevoie pentru a amenaja aceste locatii, astfel incat sa fie transformate in penitenciare?

Marius Vulpe: Este greu de spus, eu va pot spune ce inseamna un penitenciar nou, pentru ca avem un studiu in fata. Daca vorbim despre un spatiu preluat, o cazarma asa cum s-a spus in mediul public, atunci e clar ca o expertiza si un proiect, un studiu ne poate spune despre o suma reala. Nu ar fi serios, nu ar fi corect din partea mea sa avansez o suma, neavand calculele unor specialisti in fata. Pentru un penitenciar nou, pot sa va spun, din studiul pe care il avem, de exemplu cel de la Caracal sau cel de la Berceni, suma este in jurul a 145 de milioane de euro.

AGERPRES: Totusi, in cazul acestor locatii nu puteti estima suma?

Marius Vulpe: Nu, pentru ca nu sunt de specialitate. Nu sunt inginer constructor, nu sunt expert in constructii si nu pot sa avansez o suma, pentru ca ar fi neserios. In functie de fiecare spatiu si de ce masuratori se fac se poate spune o suma, dar pe dinafara nu are nimeni nicio estimare, ca nu este realista.

AGERPRES: Credeti ca un sprijin financiar din parte Uniunii Europene ar putea rezolva problema supraaglomerarii?

Marius Vulpe: Da, cu siguranta. Cu siguranta, daca pana acum s-au facut demersuri anii anteriori de catre Ministerul Justitiei, prin ministrii pe care i-a avut la conducere, pentru crearea unei linii de finantare in acest sens, pentru ca nu exista eligibilitate la nivel european pentru nicio tara in acest scop de construire de noi locuri de detentie sau de reabilitare, renovare, modernizarea celor vechi, daca Uniunea Europeana va aloca fonduri in acest sens, noi avem pregatiti specialisti in accesare si implementare de astfel de fonduri si in Ministerul Justitiei si in Administratia Nationala a Penitenciarelor. Si e clar ca orice noua investitie, orice constructie suplimentara ajuta la degrevarea supraaglomerarii. In plus, trebuie luat in calcul si personalul care va deservi acele noi stabilimente.

AGERPRES: Care este cel mai aglomerat penitenciar din Romania? De ce nu au fost distribuiti detinutii catre alte penitenciare mai putin aglomerate? Este vorba aici despre o problema de management?

Marius Vulpe: Nu, nu este vorba despre o problema de management. Cel mai aglomerat, astazi, cand noi vorbim, este Penitenciarul Satu Mare. Din pacate, in Legea de executare a pedepselor este stipulat ca detinutii trebuie, de regula, sa fie cazati cat mai aproape de domiciliu, pentru ca reintegrarea lor in comunitate depinde de legatura cu familia in primul rand si pentru a nu genera costuri familiilor lor sa ii redistribuim acolo unde am avea locuri disponibile. Chiar daca am facut aceste transferuri, detinutii, pana la urma, prin afaceri judiciare fictive, prin solicitari, cereri ajung tot in penitenciarele unde doresc sa ajunga. Si solutia nu este aceea de ii muta la alt penitenciar, unde generam alte costuri suplimentare, pentru ca e clar, daca mutam 50 — 100 de detinuti de la Satu Mare la alt penitenciar trebuie sa mutam si buget si personal care sa se ocupe de ei.

AGERPRES: Ar putea fi o solutie varianta de inchisori in regim privat?

Marius Vulpe: Atata timp cat nu am o experienta in domeniu, nu am vazut un astfel de penitenciar, nu stiu cum functioneaza, pentru ca nu exista in Romania si nici nu avem o legislatie care sa permita acest lucru. Este greu sa imi dau cu parerea, sa am o opinie. Eu cred ca orice solutie trebuie fundamentata legal si daca Legislativul ar dispune o astfel de masura, orice spatiu suplimentar este benefic reducerii supraaglomerarii. Important este ca in urma unui studiu sa se constate daca este o solutie viabila sau nu, pentru ca poate genera costuri suplimentare fata de situatia actuala si atunci cred eu ca trebuie banul public chibzuit cu atentie, cu eficienta.

AGERPRES: In opinia dumneavoastra, care ar fi avantajele si dezavantajele unor inchisori in regim privat in Romania?

Marius Vulpe: Dupa parerea mea, atata timp cat nu ai o experienta si nu poti aprecia riscurile este greu sa prezinti, sa analizezi avantajele sau dezavantajele. Cred ca principalul avantaj ar fi ca s-ar crea conditii decente de cazare pentru detinuti. Cred ca principalul dezavantaj ar fi gestionarea unor astfel de institutii, pentru ca nu sunt convins ca poti avea garantii ca vor fi gestionate, cum sunt gestionate acum in domeniul public, privind respectarea legislatiei. Si am avut exemple, le-am discutat mai devreme, privind acele lucrari stiintifice. Au mai fost sincope privind folosirea la munca, privind invoirile detinutilor si sunt suspiciuni tot timpul. Nu stiu, nu pot aprecia cum ar fi in regim privat si daca s-ar putea respecta legislatia asa cum este ea creata.

AGERPRES: Cati directori de penitenciare sunt numiti si cati au obtinut postul ca urmare a unui concurs?

Marius Vulpe: Nu exista institutia numirii unui director in functia de director de penitenciar, toate functiile se ocupa prin concurs. Din pacate, ne trezim in situatii in care directorii in varsta sau care indeplinesc conditiile de pensionare, fara sa anunte sau indeplinind conditiile minime, intempestiv depun cerere de pensionare. Si atunci, suntem obligati sa gasim o solutie de moment prin imputernicire. De cand am venit la conducerea Administratiei va pot spune ca am organizat un concurs, de fapt l-am propus Ministerului Justitiei, pentru ca directorii de penitenciare sunt in competenta ministrului Justitiei, privind numirea in functii. S-a organizat un concurs pentru 15 functii de directori, au fost ocupate 13 dintre cele 15 si am demarat din nou, pe sfarsitul anului trecut, ocuparea a trei functii de directori de penitenciare. Intre timp, s-au mai pensionat patru si sunt imputerniciti directori acolo. Cat se poate de repede si ministrul Justitiei va dispune, vom organiza un alt concurs pentru a evita astfel de situatii, cum ati spus dumneavoastra, sa fie fie numiti, imputerniciti si nu prin concurs. Absolut toti directorii numiti definitiv pe functii sunt prin concurs, au ocupat functiile prin concurs.

AGERPRES: Ce puteti sa ne spuneti referitor la aceasta cifra a cererilor de pensionare formulate de catre directorii de penitenciare si cum va explicati?

Marius Vulpe: Imi explic prin faptul ca sunt oameni care indeplinesc conditiile, sunt oameni angajati in anii ’90, care au acumulat 20-27-30 de ani de vechime. Indeplinesc conditiile si atunci isi doresc sa iasa la pensie sa isi poata continua viata. Eu zic ca este benefic pentru sistemul penitenciar ca un esalon nou de tineri ofiteri sa poata promova in functii de conducere si sa continue reforma in sistemul penitenciar.

AGERPRES: Mai multe rapoarte ale corpului de control au constatat ca sunt detinuti celebri care ar fi beneficiat de conditii privilegiate dupa gratii — telefoane mobile, aparate de fitness. Sunt tratati egal detinutii din Romania?

Marius Vulpe: Eu zic ca da, sunt tratati egal. Cu siguranta sunt si exceptii, sunt erori, sunt greseli ca in orice institutie publica. Sunt, nu stiu, abuzuri sau neglijente si acolo unde acestea au fost sesizate, fie de catre angajati, fie de catre mass-media, au fost luate masuri de sesizare a organelor de urmarire penala, a comisiilor de disciplina, in functie de faptele comise. Principiile dupa care Administratia Nationala a Penitenciarelor se conduce, de fapt unul dintre ele, este tocmai acesta al tratamentului egal pentru detinuti. Clar ca se pot intampla cazuri cand conduita unor angajati excede cadrul legal, dar sunt izolate, rare. Si atunci intervenim si le reglementam, sanctionam acolo unde este cazul.

AGERPRES: Ce masuri preventive veti lua pentru a nu se mai produce astfel de cazuri de tratament preferential acordat anumitor detinuti?

Marius Vulpe: Exemplificarea cazurilor negative intamplate, sanctionarea lor, pregatirea personalului, informarea lor, a tuturor celor din penitenciarele in care nu s-au intamplat astfel de cazuri. Controale efectuate la fata locului, prin planificarea tuturor structurilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor cu competente in control la toate penitenciarele din sistem, cu siguranta vor duce la reducerea unor astfel de cazuri.

AGERPRES: Cum reusesc detinutii sa introduca telefoane mobile in penitenciare? Cum trec de sistemele de verificare? Sunt dotate toate inchisorile cu sisteme moderne sau mai sunt situatii in care acestea sunt foarte vechi si depasite din punct de vedere al evolutiei tehnologiei?

Marius Vulpe: In sistemul penitenciar sunt cazati oameni, detinutii care sunt creati, sunt structurati in a incalca regulile. Cum au reusit sa comita infractiuni in societate, asa reusesc sa comita abateri disciplinare si in penitenciar. Nu as vrea sa va dau exemple, desi stiu cum introduc, pentru ca ar insemna sa scolarizam alti detinuti care ne asculta interviul, dar pot sa va spun ca foarte multe dintre penitenciare se afla in mediu urban, printre case si foarte aproape de locuri publice. Sunt penitenciare in care sunt aruncate direct din strada, pe cladirile din penitenciar, in curtile de plimbare, se pot introduce prin pachetele pe care familiile lor le aduc, se pot introduce prin detinutii, cu ajutorul sau cu sprijinul detinutilor care ies la munca din penitenciar, pentru ca ies pe strazi, si ati vazut si la deszapezit in Bucuresti, atunci iau contact cu populatia si pot vulnerabiliza in orice sens penitenciarul. Din pacate, nu avem in toate penitenciarele aparatura moderna, dar suntem constienti ca cel mai important, cea mai importanta resursa si in aceasta privinta este tot omul, tot angajatul nostru. De altfel, o sa vedeti in statisticile de bilant ca s-a redus foarte mult numarul telefoanelor mobile introduse in penitenciar si, in aceeasi masura, cazurile de infractiuni comise din penitenciar cu ajutorul telefonului mobil.

AGERPRES: Cum va explicati aceasta micsorare a numarului?

Marius Vulpe: Eu cred ca, pe de o parte, prin masurile pe care noi le-am introdus s-au creat niste planuri de interventii in acest sens, au fost prelucrari la nivel national cu toti directorii de penitenciare si cu adjunctii privind siguranta detinerii. Au fost sanctionati detinutii foarte aspru, s-au facut dosare penale, au fost condamnati pentru detinerea unor astfel de obiecte. In primul rand, consider ca personalul a devenit din ce in ce mai constient de pericolul folosirii unor astfel de telefoane in penitenciare si au actionat mai profesionist de la an la an.

AGERPRES: Cate cazuri de introducere de telefoane mobile in penitenciare s-au inregistrat anul trecut fata de anul precedent, in 2016 fata de 2015?

Marius Vulpe: Nu am cifra in fata, din memorie va spun ca circa 3.000 de telefoane au fost introduse anul trecut in penitenciar, insa 45% dintre ele au fost descoperite inainte de a ajunge la detinuti. S-au redus undeva sub 50% fata de anul trecut.

AGERPRES: Potrivit datelor oficiale anuntate, la inceputul anului exista un deficit de aproximativ 9.000 de locuri in penitenciare. Care este situatia actuala?

Marius Vulpe: Este tot cam pe acolo. Avem circa 8.500 de locuri deficit, in sensul in care acest deficit este calculat la prevederea legala, respectiv ordinul de ministru al Justitiei care reglementeaza suprafata alocata fiecarui detinut si raportat la normele europene, care aloca unui detinut 4 metri patrati ca suprafata. Insa trebuie stiut ca astazi, pentru ca am vazut in mass-media interpretari de genul situatiilor in care ar trebui ca doi detinuti sa doarma in pat, sub nicio forma nu exista asa ceva, pentru ca astazi, cand noi vorbim, sunt circa 30.000 de paturi instalate, paturi in penitenciare, la un efectiv de 27.500 de detinuti. Dar, referitor la suprafata aceea minima alocabila unui detinut, ar trebui sa avem 8.500 mai putin, deci acesta este deficitul astazi.

AGERPRES: Care este numarul condamnarilor statului roman la CEDO si ce sume trebuie sa plateasca Romania in urma proceselor pierdute din cauza conditiilor din penitenciare?

Marius Vulpe: Suma totala din anul 1990 si pana astazi este de 3.132.000 de euro si 10.000 de franci francezi. Ca suma nu este mare comparativ cu cea alocata construirii unui penitenciar, insa este ingrijorator faptul ca, din suma aceasta totala, in cei 26 — 27 de ani, doar 1.600.000 sunt amenzi in ultimul an. Deci, este crescator de la an la an, ingrijorator si ca suma si ca numar de dosare.

AGERPRES: Cum va explicati aceasta cifra de 1.600.000?

Marius Vulpe: Cred ca explicatia ar trebui sa ne-o dea CEDO, care acorda aceste drepturi detinutilor. Pe de alta parte, imi explic prin supraaglomerarea pe care o avem in penitenciare pe de o parte, pe de alta parte a crescut coeficientul de inteligenta al detinutilor aflati in custodia penitenciarelor, oameni care stiu sa isi citeasca drepturile, care citesc legislatie si o pot ataca la organismele internationale in cazul de fata, desi sunt institutii si instante romanesti care acorda astfel de despagubiri, din ce in ce mai multe. Asta este explicatia. Oamenii stiu sa isi ceara drepturile, pe de o parte, si pe de alta parte statul roman incalca legislatia in domeniu executional penal.

AGERPRES: Care este numarul condamnarilor statului roman la CEDO, din ’90 pana in prezent.

Marius Vulpe: Nu am cifra totala acum, dar doar anul trecut au fost 313.

AGERPRES: Este o tendinta de crestere?

Marius Vulpe: Este clar crestere. In 2015 au fost 75 de astfel de condamnari, in 2014 — 29, in 2013 — 32 si in 2012 zece. Pe ultimii cinci ani astea sunt cifrele.

AGERPRES: Care sunt penitenciarele pentru care Romania a pierdut cele mai multe procese la CEDO din cauza conditiilor de detentie?

Marius Vulpe: Nu exista penitenciar din Romania care sa nu aiba macar o cauza pierduta la CEDO. Din ce stiu eu, Penitenciarul Galati si Penitenciarul Jilava au cele mai multe procese pierdute.

AGERPRES: Cum va explicati acest lucru?

Marius Vulpe: De acolo au fost mai multe plangeri.

AGERPRES: Datele arata ca peste jumatate dintre detinuti sunt recidivisti sau cu antecedente penale. Cum va explicati acest procent? Programele de reintegrare in societate sunt un esec? Pe o scara de la 1 la 10, violenta din inchisori unde s-ar putea incadra?

Marius Vulpe: Violenta in penitenciar nu este o noutate si nici nu va fi, pentru ca oamenii care ajung in penitenciar sunt cu un potential agresiv, oameni care au comis infractiuni prin violenta si, cu siguranta, nu se diminueaza violenta in penitenciar 100%. Pot fi tinuti sub control, pot fi izolati, pot fi separati, dar, in conditiile in care penitenciarele din Romania sunt construite dupa percepte si dupa proiecte sovietice, multe dintre ele, incercand sa aplici lege europeana de reintegrare a detinutilor, cu siguranta intampini si astfel de probleme privind violenta intre detinuti. Pentru ca e cazarea in comun, sunt camere de cate 20 — 25 — 30 de detinuti, e clar ca oameni care au potential agresiv la un moment dat vor deveni violenti in penitenciar. Avem o strategie in acest sens, psihologii din penitenciare fac studii si se ocupa, insa nu am reusit sa reducem violenta.

Privind programele de reintegrare, nu cred ca putem spune ca sunt un esec, pentru ca programele de reintegrare, care se deruleaza in penitenciare, se deruleaza in urma evaluarilor la depunerea in penitenciar a detinutilor, in functie de nevoile detinutilor si, sigur, de dorinta lor de a urma astfel de programe. Ii poti identifica unui detinut nevoia de reducere a agresiunii, dar daca el nu doreste sa se inscrie intr-un program si sa il urmeze, nu il poti obliga. In plus, reintegrarea acestuia sau reintoarcerea acestuia in penitenciar nu depinde doar de institutia penitenciarului. Putem depune eforturi, putem sa ii educam, putem sa le spunem riscurile, putem sa ii invatam ce sa faca cand ies in societate.

Din pacate, detinutii se obisnuiesc asistati social in penitenciar si in momentul in care ies in societate, neavand un sprijin — buna parte dintre ei au un sprijin de la familie, de la prieteni, de la fostul loc de munca, dar multi dintre ei nu au acest sprijin—, necontinuand politica de reintegrare inceputa in penitenciar, necontinuand-o in societate, exista acest risc, sa se intoarca. Pot sa va spun ca rata recidivei astazi in penitenciar este undeva la 38%, cu 2% mai putin decat anul trecut, e in scadere pentru ca si efectivele de detinuti au fost in scadere in ultima perioada si nu suntem cu nimic diferiti de media europeana, dar cu siguranta este de imbunatatit si in acest domeniu. Exista la nivel guvernamental emisa, elaborata si aprobata o strategie, din anul 2015, privind reintegrarea detinutilor in societate. Insa trebuie eforturi conjugate ale tuturor institutiilor, organizatiilor non-guvernamentale si sa speram ca vom ajunge, pentru ca asta isi propune strategia aceea, la o rata a recidivei de 30%.

AGERPRES: Ce masuri veti lua pentru mai eficienta reintegrare in societate a detinutilor si respectiv pentru reducerea violentei in inchisori?

Marius Vulpe: Anul acesta vom incerca sa angajam mai multi specialisti care sa se ocupe de aceasta strategie de reducere a violentei in penitenciare, vom incerca sa identificam, pentru ca multe dintre violente pleaca de la detinutii care au probleme psihice, in primul rand, si vom incerca si avem in plan constituirea unor echipe mixte. S-au constituit deja si vor studia fiecare caz in parte, vor propune masuri in fiecare penitenciar, in functie de specificul penitenciarului, de conduita detinutului si de agresivitatea acestuia. Clar ca si masurile disciplinare trebuie sa aiba un rol. Nu in ultima instanta, vom propune celor care nu au rezultate, vom lua masuri, privind reducerea sau introducerea intr-un regim mai sever de detentie, daca nu dau rezultate celelalte masuri.

AGERPRES: Rata ridicata a recidivei e cauzata si de conditiile din inchisori?

Marius Vulpe: Cu siguranta nu, pentru ca mi-e greu sa cred ca o persoana, indiferent daca a mai facut sau nu inchisoare, atunci cand savarseste o fapta se gandeste la rata recidivei si la conditiile din detentie. Cu siguranta nu, in mod normal, daca luam in calcul ca este supraaglomerare in penitenciare, detinutii, fostii detinuti nu ar mai trebui sa isi doreasca sa ajunga in conditiile acelea improprii.

AGERPRES: Gratierea poate fi privita ca o solutie, in contextul ratei ridicate de recidiva?

Marius Vulpe: Cred ca asta e opinia fiecarei persoane … sa judece acest lucru. Eu am mai spus, mie, noua, ca si lucratori in sistemul penitenciar, ni se pare binevenita orice masura legala care reduce supraaglomerarea, care reduce tensiunea dintre detinuti, care automat reduce presiunea angajatilor si, de ce nu, riscurile ca Romania sa fie sanctionata in continuare la CEDO si sa platim noi, fiecare, din banul public, aceste amenzi.

AGERPRES: Care este deficitul de personal ANP? Cu ce alte probleme se confrunta sistemul penitenciar romanesc si personalul?

Marius Vulpe: Deficitul de personal este undeva la 20%. Astazi, cand vorbim, 80% din personalul sistemului penitenciar este angajat pe functiile pe care le avem prevazute, insa cele 15.000 de posturi pe care le avem in statele de organizare ale Administratiei nu sunt realiste. Aceasta cifra este depasita ca si nevoie, pentru ca, anul trecut, in cursul anului trecut, Administratia Nationala a efectuat un studiu. S-a creionat un standard de nevoi de personal pe dotarea penitenciarelor. Nevoia sistemului penitenciar este undeva la 20.000 de angajati, dar strict pe ce avem prevazut acum, prin hotarare de Guvern, avem 15.000 de posturi.

In afara de insuficienta resurselor umane este si problema pe care v-o expuneam mai devreme, in sensul ca foarte multi angajati sunt tineri, sunt debutanti, sunt oameni fara experienta, pe de alta parte, insuficienta resurselor financiare alocate de-a lungul ultimilor zece ani a dus la deteriorarea si a conditiilor de munca si a conditiilor de detentie si a insuficientei resurselor materiale necesare — pornind de la mijloacele de transport pentru detinuti, pornind de la asigurarea conditiilor de hranire ale detinutilor, vorbim despre conditiile de preparare a hranei, a incalzirii lor, a asigurarii paturilor, saltelelor, cazarmamentului in general si asa mai departe.

Sunt o multitudine de probleme, insa ele sunt rezolvabile. Anul trecut pot sa va spun ca am avut un buget indestulator si am reusit, am demarat in spatiile deja existente reparatii curente, igienizari si vom continua si in acest an. Am mai creat circa 650 de locuri noi de cazare, prin dezafectarea unor spatii care nu mai erau tocmai utile si vom incerca in anii urmatori sa imbunatatim conditiile de detentie. Aceasta este principala noastra problema acum si insuficienta de personal.

AGERPRES: Cati romani sunt in prezent in inchisorile din afara tarii si cati s-ar putea intoarce sa isi execute pedeapsa in Romania?

Marius Vulpe: Daca as sti cifra aceasta as fi prezicator. Nu cunosc, nu avem statistici, statele europene nu ne-au comunicat o astfel de cifra.

AGERPRES: Spuneti-ne despre strainii din penitenciarele romanesti.

Marius Vulpe: Anul trecut au fost circa 300 de detinuti straini depusi in penitenciarele din Romania, custodiati, cei mai multi sunt clar din Turcia — 53, Moldova — 34, Bulgaria — 45, insa plaja este destul de larga, avem detinuti din China, din Vietnam, din Venezuela, din Palestina, din Pakistan, chiar si din Australia avem un detinut. Este o problema pentru sistemul penitenciar, pentru ca fiind de diferite nationalitati, diferite religii, atunci trebuie sa le asiguram dreptul la hranire si dreptul la asistenta religioasa, conform credintei pe care ei o au.

AGERPRES: Care este suma pe care statul roman o cheltuieste zilnic cu un detinut?

Marius Vulpe: Calculasem, undeva pe sfarsitul anului trecut erau in jur de 50 de lei alocati pentru un detinut.

AGERPRES: Cu ce isi ocupa timpul detinutii?

Marius Vulpe: Marea majoritate a detinutilor sunt oameni constienti de faptul ca au gresit si isi doresc sa ajunga cat mai repede in libertate, la familiile lor. Atunci clar ca, asa cum vorbeam, au citit legislatia din ce in ce mai atent, au observat ce este nevoie sa faca pentru a ajunge mai repede acasa si mai toti dintre ei se indreapta catre activitatile educative din penitenciar, catre specialisti, catre preot, catre psiholog, catre asistent social, catre medic. Dorinta oricarui om inchis intr-o camera, si cu atat mai mult a unui detinut care e inchis perioade lungi de timp, e de a iesi cat mai repede dintre cei patru pereti si atunci se orienteaza catre oamenii care intra in penitenciar pentru a vorbi cu ei, pentru a le preda problemele, pentru a solutiona problemele lor pe de o parte. Pe de alta parte, cea mai mare dorinta a lor e de comunicare, de a comunica fie ei intre ei, fie ei cu angajatii penitenciarului, fie cu familiile lor. Cea mai mare preocupare a lor este pentru activitatile religioase in principal si pentru cele sportive, sa isi mentina tonusul si sa fie iertati de Dumnezeu pentru greselile pe care le-au facut.

AGERPRES: Spre ce cursuri de formare se indreapta detinutii?

Marius Vulpe: Din pacate, in ce priveste cursurile de formare profesionala, anul acesta nu am avut un succes atat de mare pentru ca singurul nostru partener important este, in acest domeniu, in fiecare penitenciar, in fiecare judet, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca. Din fericire pentru comunitate si din pacate pentru noi, ca penitenciar si pentru detinuti, selecteaza sau finanteaza cursuri de formare profesionala, de calificare pentru nevoile societatii, nu pentru ale detinutilor. Si, din pacate, au numar limitat de locuri. Ce e specific anului trecut si nu s-a intamplat fata de alti ani — nu au fost finantate din fonduri europene astfel de cursuri, asa ca nu am avut un numar foarte mare de detinuti, dar isi doresc foarte multi dintre ei sa se califice in penitenciar pentru a putea ocupa un loc de munca cand ies. In plus, multi dintre ei isi doresc sa se scolarizeze in penitenciar, pentru ca foarte multi nu s-au ocupat de acest aspect si sunt analfabeti sau semianalfabeti. In toate penitenciarele functioneaza o scoala cu dubla subordonare — majoritatea au pana la opt clase, sunt cateva penitenciare care au si zece clase, insa depinde de inspectoratele judetene care aloca ore si profesori pentru aceste scoli. (…) Este o dubla subordonare — penitenciarul asigura spatiile si cele necesare, rechizitele, si inspectoratele asigura profesorii si invatatori.

Sursa: Agerpres

Anunțuri

3 comentarii

  1. domnule director general cum sa nu platiti penalizari la CEDO daca se construiesc sectii de detinere in foste grajduri cu stirea A.N.P. -ului iar directorilor din unitatile respective le dati majorari de salarii pentru asa zise LUCRARI DE EXCEPTIE.

  2. Dom Director Generalu’,domne,cum adica „a crescut nivelul de inteligenta al detinutilor”?Asa…tam-nesam sau or fi luat ceva pastile?Poate matale te referi la alt nivel-de instruire-sa zicem? Si ce vrei sa spui,ca al nostru a stagnat sau….o fi regresat?Sau niciuna din doua…….revino si matale ca si dna R, cu ceva detalii clarificatoare!Mai ales pentru detinuti,sa nu inteleaga bietii de ei,ca pana acum au avut un nivel de inteligenta scazut! Fa-ti curaj si ne lumineaza precum luna noaptea si soarele ziua!

    1. Dom’ne.ma bucur obor ca am putut sa citesc ceva atat de bun! Eu cum sunt mai putin inteligent,spre neinteligent deloc, nu inteleg cum adica detinutii astia,carora le-a crescut nivelul de inteligenta,isi doresc ei” sa fie iertati de Dumnezeu pentru greselile pe care le-au facut”.Pai,ca sa ajunga la bunul Dumnezeu,ei ,oamenii in general, trebuie sa ajunga la judecata Lui.Ca pe unii ii iarta,ca pe altii nu chiar din prima zi,important e sa ajungi in Ceruri sa te intalnesti fata in fata cu Dumnezeu,ca pe Pamant nu ai nicio sansa!Sau …mai poate fi o sansa…invers!

Comentariile sunt închise.