Cine și-ar fi imaginat că, în incinta unei unități mici, care nu custodiază nici măcar o persoană privată de libertate, poate avea loc o „evadare”?
S-a întâmplat la ULACPP – Unitatea de Logistică și Achiziții Centralizate a Poliției Penitenciare, unitate care beneficiază, în plus, de paza asigurată de Penitenciarul Jilava. Și totuși, aceasta a reușit „performanța” de a înregistra primul său caz de evadare.
Ce-i drept, nu vorbim despre o persoană oarecare, ci despre un om cu aproape 25 de ani de experiență în sistemul penitenciar. Așadar, putem presupune că știa foarte bine pe unde se află fiecare „gaură în gard”.
Personajul a trecut glonț prin PC1 ULACPP, a traversat platoul Penitenciarului Jilava, a luat masa la popota unității — pentru că nu se cade să evadezi cu stomacul gol —, a fost chiar și salutat cu „Să trăiți!”, după care, cu burta plină, a trecut prin PC1 al Penitenciarului Jilava și a ieșit pe poartă.
Dus a fost. Nu s-a mai întors.
Colegii de suferință l-au așteptat. Pregătiseră chiar și mici cadouri, pentru că urma ca domnul în cauză să se „libereze”. Au așteptat însă în zadar. Deja evadase.
Poate că partea cea mai tristă a acestei povești este că nimeni nu va pleca în căutarea lui. Nu se va da alarma, nu va fi informată conducerea ANP, iar niciun agent sau ofițer nu își va îmbrăca uniforma pentru a-l căuta prin ploaie. Probabil că nu i se va da nici măcar un telefon, pentru că oricum nu există motive pentru care cineva l-ar suna.
Așa a fost numit în funcție. Așa a condus. Și tot așa a plecat: fără asumare, pe ușa din dos și cu un dispreț evident față de subalternii pe care îi lasă în urmă.
Pensie liniștită, domnule director adjunct!
Lasă un răspuns