penitenciare.info

Prezența ministrului Radu Marinescu, a directorului general Bogdan Burcu și a directorului general adjunct Alina Stănciugelu în penitenciare transmite un semnal puternic: conducerea nu mai privește sistemul de la distanță. Vizitele lor conectează vârful Ministerului Justiției și al Administrației Naționale a Penitenciarelor cu polițiștii de penitenciare care duc greul în fiecare zi. Acest contact direct readuce încrederea, validarea și sentimentul că munca lor contează. Efectul e vizibil: moral ridicat, comunicare reală și apropiere între decizie și execuție.

Dublă prezență în sistemul penitenciar

1 noiembrie 2025, zi importantă pentru sistemul penitenciar: în timp ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a fost prezent la Penitenciarul Botoșani, directorul general adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Alina Stănciugelu, a efectuat o vizită de lucru la Penitenciarul Craiova – Secția Exterioară Ișalnița. Faptul că factorii de conducere ai Ministerului Justiției și ai Administrației Naționale a Penitenciarelor aleg să vadă direct realitatea din pușcării reprezintă un gest de normalitate și respect pentru munca polițistului de penitenciare, cel care se confruntă zilnic cu provocări reale.

Alina Stănciugelu, despre munca din teren

Pe pagina sa de Facebook, Alina Stănciugelu a transmis un mesaj detaliat, care reflectă atenția acordată infrastructurii, polițiștilor de penitenciare și condițiilor de detenție:

„În cursul acestei zile am efectuat o vizită de lucru la Secția Exterioară Isalnița, unitate ce custodiază în prezent 150 de persoane private de libertate femei. Secția se remarcă prin modul în care au fost implementate standardele moderne de detenție, dar și prin atenția acordată procesului continuu de reintegrare socială.
Un punct central al vizitei l-a reprezentat pavilionul de detenție finalizat în urmă cu un an, construit prin fonduri norvegiene, cu o capacitate de 88 de locuri de cazare. Investiția a contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea condițiilor de detenție, oferind spații moderne, conforme cu cerințele europene, atât din punct de vedere al securității, cât și al confortului minimal necesar.
Am remarcat, de asemenea, preocuparea constantă pentru întreținerea și buna funcționare a infrastructurii, precum și implicarea activă a personalului în monitorizarea condițiilor de cazare și a activităților destinate persoanelor custodiate.
Cu această ocazie, doresc să adresez mulțumiri depline colegilor care au contribuit la realizarea acestei secții, Cătălin Șofaru , Calafeteanu Mirela, Bogdan Simigiu , Ioana Oae, Răzvan Amarascu , Avram Emanuela și mulți alți, de la faza de proiect și construcție, până la punerea în funcțiune și gestionarea ulterioară. Profesionalismul, efortul și dedicarea lor se reflectă în rezultatele vizibile ale muncii depuse.”

Respect pentru „terenul operativ” și pentru oamenii care îl duc în spate

Astfel de vizite contează enorm. Conectează managementul de top cu firul ierbii (polițiștii de penitenciare care sunt in contact direct cu deținuții). Nu sunt gesturi de imagine, ci semne că la vârful sistemului există interes real pentru ceea ce se întâmplă dincolo de ușile masive și gratiile gemurilor unităților penitenciare. Polițiștii de penitenciare care lucrează direct cu persoanele private de libertate cer doar ca munca lor să fie văzută și înțeleasă. Vizitele ministrului Radu Marinescu, ale directorului general Bogdan Burcu și ale directorului general adjunct Alina Stănciugelu transmit tocmai acest mesaj: că oamenii din teren, de la firul ierbii contează. Săptămânile trecute directorul general Bogdan Burcu a făcut un tur de forță al Penitenciarelor din zona Ardealului (Penitenciarele: Gherla, Satu Mare, Tg. Mureș, Miercurea Ciuc, Aiud, Bistrița și Baia Mare).

Semn că se poate

Când conducerea Ministerului Justiției (MJ) și cea a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) aleg să stea de vorbă cu polițiștii de penitenciare, să intre în secții, să vadă infrastructura și ritmul real al muncii, înseamnă că sistemul nu mai e ignorat. E semn că direcția se schimbă, că există oameni în poziții de decizie care înțeleg importanța contactului direct și respectul față de profesioniștii din penitenciare.
Bravo lor!

Paradox medical în sistemul penitenciar: la Spitalul Penitenciar Târgu Ocna, funcția de director adjunct pentru probleme medicale este ocupată de un medic fără niciun subordonat, dar cu un venit de peste 24.000 de lei lunar. În acest timp deținuții-pacienți sunt trimiși către spitalele civile, abuzând și suprasolicitând unitățile de primiri urgențe, în timp ce banii cetățenilor, care nu mai au loc în spitale, se scurg într-o structură aproape paralizată de incompetență. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu trebuie să tolereze un model de management absurd, care nu pune în aplicare dispozițiile venite de la structura centrală. Deci, domnule director general Bogdan Burcu, domnule ministru Radu Marinescu, menținem “șefimea” într-un spital fără medici, dar cu directori bine plătiți?

Funcție de conducere fără echipă de medici, dar cu venituri de peste 24.000 de lei lunar

Informația că la Penitenciarul Spital Târgu Ocna există funcției de director medical fără medici în echipă este cât se poate de reală.. E cu totul absurd!. La fel de absurd este și faptul că unitatea spitalicească nu are niciun medic angajat în secțiile aflate în contract cu CASAOPSAJ, dar are o funcție de conducere fără echipă, cu un venit consistent de peste 24.000 de lei lunar. Nu ne-ar îngrijora valoarea venitului, dacă societatea ar beneficia de serviciile oferite de îmbuibata de la Târgu Ocna, numită Olariu Lăcrămioara, medic de familie cu un trecut profesional cel puțin controversat. O simplă verificare a ANP-ului ar socate în evidență că datele contabile ale unității ar demonstra că spitalul penitenciar este o structură medicală aproape paralizată, care nu funcționează.

Spital fără medici, dar… de ce nu vede doamna Ioana Morar?

În timp ce sistemul penitenciar se confruntă cu lipsa acută de medici specialiști, iar pacienții deținuți sunt redirecționați zilnic către Unitățile de Primiri Urgențe suprasolicitate, la Târgu Ocna se perpetuează un model de ineficiență cu semnătura doamnei Ioana Morar, director general adjunct al ANP. De ce a lăsat Ioana Morar garda atât de jos, nu ne putem explica. Este surprinzător de neplăcut să-ți faultezi reputația spre final de carieră. Nu e așa, doamna Morar?

Cine este Olariu Lăcrămioara, directoarea medicală fără medici în subordine?

O doctoriță din Iași a intrat într-un mare bucluc, crezând că nu va fi descoperită niciodată, semnala publicația BZI.ro.

Medicul, Olariu Lăcrămioara, a rămas fără contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Iași, deoarece, în urma unor controale, s-a constatat că aceasta nu se prezenta la program, deși încasa peste 10.000 de lei lunar în calitate de medic de familie. CAS Iași a reziliat contractul de furnizare a serviciilor medicale cu dr. Lăcrămioara Olariu.

Istoria se repetă: din Iași la Târgu Ocna, același tip de management „pentru sine”

Se pare că greșelile trecutului nu au fost lecții pentru actuala directoare medicală a Penitenciarului-Spital Târgu Ocna, care, în loc să se preocupe de buna gestionare a banului public prin atragerea de fonduri de la CASAOPSAJ, este preocupată să își rotunjească veniturile proprii.
Planificându-se în zilele de sâmbătă și duminică, Olariu Lăcrămioara are cele mai multe gărzi, pentru că ea poate, așa cum afirmă fără nicio jenă, manifestând o atitudine de superioritate în relația cu ANP, cu subordonații, cu colegii și, cu un mare tupeu de borfașă, chiar și cu sindicatele.

Gaură bugetară la CAS, gaură la bugetul ANP, gaura la bugetul lui Bolojan

În anul 2025, până în prezent, Penitenciarul-Spital Târgu Ocna a cheltuit aproximativ 30 de milioane de lei, atrăgând fonduri de doar 5 milioane, o situație care reflectă dezastrul în gestionarea banului public. Cu toate acestea, doamna în cauză continuă să încaseze venituri de peste 24.000 de lei lunar. Acest lucru demonstrează un management pe persoană fizică, într-un total dispreț față de personal și față de conducerea ANP care asistă neputincioasă la risipa bugetară, în timp de se concentrează pe desființări pe penitenciare, dar cu păstrarea privilegiilor unor directori din ANP ale căror structuri au mai puțin de 20 de subordonați.

De ce această situație?
Pentru că Olariu Lăcrămioara și-a luat penitenciar spital pe persoană fizică și refuză internări, astfel încât să existe un număr limitat de deținuți și, implicit, un volum redus de muncă, pentru că medicii cu prestări servicii contractați din exterior nu sunt interesați să atragă fonduri, ci doar să își ridice leafa.

Și, ca și cum nu ar fi suficient, aflăm că același comportament infatuat și lipsit de respect față de colegi continuă: directorul medical Olariu Lăcrămioara manifestă o atitudine jignitoare la adresa asistenților și angajaților din spital, adresându-le apelative nedemne de o femeie și incompatibile cu funcția pe care o deține.

Așteptăm reacția Administrației Naționale a Penitenciarelor

Colectivul de angajați al Penitenciarului Spital Târgu Ocna, organizațiile sindicale consideră că această situație trebuie analizată de urgență de către conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, care are obligația morală și legală de a verifica modul în care sunt cheltuite fondurile publice și de a asigura un management medical responsabil, orientat spre performanță, nu spre interese personale. Poate se trezește și doamna Ioana Morar din abulia care-a-nceput să o cuprindă în ultima perioadă. Observăm cu tristețe că a lăsat structurile pe care le conduce într-o putreziciune care începe să devină emblematică.

La Rodbav, în aburi de alcool și fum de țigară, „semisoluția ambiguă” a comasării Penitenciarului Brăila cu Penitenciarul Galați, venită din partea unor directori de pușcărie, a făcut dragoste cu orgoliul șefilor ANP și, din amorul lor depravat, s-a născut plodul cu probleme, botezat ”logica tăierilor prin comasare”. ANP și-a adoptat copilul cu probleme și îl hrănește cu așa-zise ”studii de impact”. Cum să aibă încredere polițiștii de penitenciare și românii – în general – într-o instituție penitenciară care nu poate fi ea însăși de încredere? Credibilitatea costă infinit mai mult decât economia de pe hârtie obținută prin comasarea celor două pușcării. În realitate nu există nicio economie, doar costuri suplimentare. Oamenii nu sunt unități într-un excel, ci profesioniști, părinți, caractere. Viziunea contabilicesca a reformei în logică ANP este cinică și profund dăunătoare atât sistemului penitenciar, cât și angajaților. Dar cine să priceapă? Șefii de birou din Calea Floreasca 39?!

Artizanii ”suletelui comasat” nu au vizitat niciodată cele două unități.

În ședințele ANP-SINDICATE, reprezentanții angajaților le-au cerut artizanilor ”suletelui comasat” să viziteze cele două penitenciare, să facă simulări ale activităților rezultate dintr-o eventuală comasare/anexare/desființare a Penitenciarului Brăila. Nici în al douăsprezecelea ceas niciun CNP din ANP nu a vizitat Penitenciarul Brăila sau Galați. Niciodată nu am văzut atâta dispreț la adresa oamenilor și atâta lipsă de profesionalism în ANP. Reprezentanții ANP fără busolă profesională, cred că dacă zâmbesc prostește la comasare, devine reforma cerută de ministrul Radu Marinescu. În fiecare ședință, artizanii ”suletelui comasat” fac apel către sindicate: ”Ziceți voi cum ar trebuie să se facă!” – mare prostiei, pentru că scopul sindicatelor este să sancționeze abuzurile de putere și încălcarea drepturilor și intereselor polițiștilor de penitenciare, nu să devină și ei ele la rândul lor ”sulete”. În cazul de față, rolul sindicatelor nu e de a scoate țara și ANP din criză. Pentru asta sunt plătiți alții: Burcu, Stănciugelu, Morar și armata lor de directori de direcții. Șefimea ANP n-are soluții, pentru că nu au contact cu sistemul, mulți nu au văzut pușcării decât în filme, n-au busolă care să le indice prezența în teren. Exact ce le lipsește: CONTACTUL CU REALITATEA DIN PENITENCIARE.

Suletele comasat

Dacă reforma impusă de Guvern se transformă într-o strategie nebună a tăierilor și comasărilor fără cap, ANP riscă să devină un “sulete” în rândul instituțiilor de forță ale statului. Poliția, Jandarmeria, Armata nu și-au comasat unități cu personalitate juridică, ci au făcut reformă pentru că au specialiști, nu șefi care lipesc etichete noi peste probleme vechi cu semnătura ”SULETE COMASAT”. Eticheta de SULETE COMASAT poate fi aplicată sistemului penitenciar și conducătorilor lui, dacă reforma impusă de Guvern se transformă într-o strategie nebună a tăierilor fără cap de către oameni care nici măcar nu au vizitat vreodată Penitenciarul Galați sau Penitenciarul Brăila.