Marian CEAUȘESCU reclamă polițiștii de penitenciarele pentru favorizarea lui Viorel HREBENCIUC

Celebrul protestatar, Marian CEAUȘESCU, a înaintat prim-ministrului Nicolae CIUCĂ o sesizare în care reclamă polițiștii de penitenciare care l-au favorizat pe deținutul Viorel HREBENCIUC și care l-au scos din penitenciar, în urma liberării condiționate, ascuns în portbagajul unui autoturism pentru a nu fi filmat de mass-media.

Sursele noastre spun ca deținutul Viorel HREBENCIUC ar fi fost scos din penitenciar cu un autoturism cu geamuri negre și cu girofarul pornit. Dar unde a fost antemergătorul?!

Viorel HREBENCIUC ascuns de mass-media în portbagajul unui autoturism

Liberat condiționat, deținutul Viorel HREBENCIUC a fost scos din penitenciar în portbagajul unui autoturism aparținând unității pentru a fi ferit de camerele de luat vederi ale televiziunilor și transportat până la Gara de Nord, reclamă Marian CEAUȘESCU.

Prim-ministrul României i-a garantat verificarea sesizării.

Prim-ministrul României, Nicolae CIUCĂ, i-a garantat lui Marian CEAUȘESCU că va dispune verificări în consecință. Aceleași garanții i-au fost oferite celebrului activist pentru dreptate și de către Ministerul Justiției.

Directorul adjunct SDRP s-a pensionat subit

Nu credem în coincidențe, dar nici nu le trecem cu vederea, directorul adjunct siguranță și regim penitenciar al unității a fost chemat la Administrația Națională a Penitenciarelor, după care s-a pensionat. Să existe vreo legătură de cauzalitate?

Cine este Marian CEAUȘESCU?

Marian CEAUȘESCU este unul dintre cei mai urmăriți activiști pentru democrație și dreptate, care prin apelativele “Borfașule! Borfașo! Dă, bă, banii, bă!”, pe care le adresează corupților din România în fața instituțiilor statului, a devenit viral în mediul online.

Protestatarul nr. 1 al României, împușcat la Revoluție și bătut crunt la mineriadă: „Pavel Abraham a scos pistolul și l-a îndreptat spre noi”, afirma Marian CEAUȘESCU într-un interviu.

Influența și presiunea constantă ale Elenei UDREA pe lângă instituțiile fundamentale ale statului minimalizează scopul executării pedepselor.

Elena UDREA se transformă din infractoare dovedită în instanță morală pentru deținuți.

Din închisoare, Elena UDREA continuă să-și folosească influența și presiunile pe lângă instituțiile fundamentale ale statului român pentru a modifica legea de executare a pedepselor în favoarea deținuților, existând riscul ca închisoarea să nu-și mai atingă scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, cu consecințe dezastruoase asupra siguranței cetățenilor.

Opinia publică ar trebui să știe că bazele actualei legi a executării pedepselor, aprig criticată de Elena UDREA din calitatea de infractoare dovedită, au fost puse în mandatul guvernării Boc din care a făcut parte, însă la acea vreme, fostul ministru era interesat să taie salariile bugetarilor cu 25%, măsură care a afectat inclusiv polițiștii de penitenciare îngrijorați de soarta propriilor copii, în contextul creșterii inflației și ratelor la bănci.

Recent, deținuta Elena UDREA a lansat în spațiul public o informație potrivit căreia ”legea actuală nu face nici o diferență între un bărbat condamnat pentru omor cu premeditare, care nu are nici copii și o mamă condamnată pentru furt din magazine ori abuz în serviciu”. Este adevărat că legea nu face nicio diferențiere între deținuți, nici nu ar fi constituțional, legal și nici moral. Este cinic, însă nu și surprinzător, ca persoana privată de libertate să-și mascheze intenția de a scăpa de pușcărie în spatele luptei pentru păstrarea și consolidarea relațiilor cu familia și pentru nevoia de a sprijini dezvoltarea psiho-emoțională a propriului copil.

Dacă era atât de interesată de soarta propriului copil, Elena UDREA ar fi trebuit să anticipeze consecințele faptului că infracțiunile săvârșite de aceasta îi prevesteau statutul de persoană privată de libertate, mai ales după trimiterea în fața instanței de judecată, iar acest statut i-ar pune în dificultate relația cu un eventual copil. În ciuda acestui fapt, Elena UDREA a ales să facă un copil. În acest context, cine este vinovatul pentru apariția unor sincope în dezvoltarea psiho-emoțională a fiicei acesteia? Statul român sau propriile decizii?

În concluzie, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) va reacționa ori de câte ori un deținut afectează direct sau indirect imaginea polițiștilor de penitenciare și încearcă, prin influență și presiuni, să modifice legile din România, astfel încât să îngreuneze buna funcționare a poliției penitenciare și exercitarea atribuțiilor profesionale ale angajaților din sistemul penitenciar.

Secretarul de stat Bogdan ILEA, marchează debutul în carieră a agenților de poliție penitenciară de la SNPAP Târgu Ocna.

Prezent la festivitatea de absolvire a promoției de agenți de poliție penitenciară – 2022, organizată la Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna (SNPAP Tg. Ocna), secretarul de stat al Ministerului Justiției (MJ) Bogdan ILEA, marchează, într-un moment de sărbătoare și de mare bucurie pentru elevii și personalul şcolii, debutul în carieră a agenților de poliție penitenciară, iar discursul domniei sale dovedește, încă o dată, că organizațiile sindicale reprezintă un partener de dialog social pentru Ministerul Justiției (MJ).

Instituția partenerului de dialog social valorizată de către Ministerul Justiției

”Domnule director general, preacucernici părinți, stimați reprezentanți ai sindicatelor, stimate cadre didactice, dragi absolvenți… ”– începe mesajul domnului secretar de stat al Ministerului Justiției (MJ) Bogdan ILEA, care demonstrează încă o dată că ”partenerul de dialog social” nu reprezintă o formă fără fond, ci o instituție care derivă din viziunea democratică a Ministerului Justiției (MJ) de a funcționa în concordanță cu principiile și valorile etice în care angajații și conducerea instituției cred cu adevărat.

Mesajul domnului secretar de stat al Ministerului Justiției (MJ) Bogdan ILEA: https://fb.watch/feTWXl9HbL/

Sindicatul Național SINPEN 2016 Constanța

Fiat justitia et pereat mundus

%d blogeri au apreciat: