penitenciare.info

ANP modifică regulile de ocupare a funcțiilor. Profesionalismul, împins spre zero?

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pare hotărâtă să reducă exigențele profesionale pentru ocuparea unor funcții, inclusiv a celor de ofițer. Prin Ordinul directorului general nr. 988 din 16.10.2026, ANP a modificat condițiile specifice de ocupare a mai multor posturi. Printre acestea se află și funcția de ofițer secretariat, pentru care cerința privind cursul de arhivistică a fost înlocuită cu cea privind cursul de arhivar. O modificare care ridică o întrebare fundamentală: ANP urmărește profesionalizarea personalului sau reducerea standardelor până când aproape oricine poate îndeplini condițiile?

Diferența este importantă. Arhivistul, cod COR 262101, este o ocupație asociată pregătirii de specialitate la nivel superior, în timp ce arhivarul, cod COR 441501, este o ocupație distinctă, pentru care există programe de perfecționare destinate persoanelor cu studii medii. Cu toate acestea, ANP introduce expres cursul de arhivar printre cerințele acceptate pentru ocuparea unei funcții de ofițer secretariat. Studiile superioare rămân obligatorii, însă exigența privind pregătirea profesională complementară este modificată. Ce justificare profesională are această decizie și cine a demonstrat că noua pregătire este suficientă pentru responsabilitățile funcției?

Ionela CHIȚAN. Ce înseamnă managementul Serviciului Cabinet?

Ionela CHIȚAN, șefa Serviciului Cabinet din ANP, conduce tocmai structura care ar trebui să reprezinte un reper de rigoare, organizare, competență și responsabilitate. Potrivit Ordinului nr. 988/16.10.2026, modificarea condițiilor de ocupare a funcției de ofițer secretariat are la bază inclusiv adresa Serviciului Cabinet nr. 43920/SC/2026. Prin urmare, șefa acestei structuri trebuie să explice care au fost argumentele manageriale și profesionale ce au determinat propunerea.

Ce anume a constatat Ionela CHIȚAN în activitatea Serviciului Cabinet încât a devenit necesară modificarea condițiilor de ocupare a funcției de ofițer secretariat? Lipsesc candidații pregătiți? Sunt condițiile prea exigente? Nu mai are ANP nevoie de specialiști în arhivistică? Sau conducerea consideră că responsabilitățile acestei funcții pot fi îndeplinite cu o pregătire profesională mai puțin specializată? Un șef care propune modificarea standardelor profesionale trebuie să prezinte o analiză a nevoilor structurii, a competențelor necesare și a efectelor asupra calității activității. Unde este această analiză?

Aproximativ 15.000 de lei net lunar. Pentru ce rezultate?

Potrivit informațiilor semnalate, Ionela CHIȚAN ar beneficia de venituri salariale de aproximativ 15.000 de lei net lunar. La acest nivel de remunerare, așteptările privind calitatea managementului sunt pe măsură. Conducerea Serviciului Cabinet nu ar trebui să însemne doar administrarea circuitului documentelor, introducerea și scoaterea mapelor din biroul directorului general, spălatul veselei conducerii ANP ori bârfele cu subalternii. Acestea sunt activități de șef de Cabinet?. Managementul presupune organizarea eficientă a structurii, dezvoltarea competențelor personalului, îmbunătățirea procedurilor și creșterea performanței profesionale.

Care sunt rezultatele manageriale ale Ionelei CHIȚAN? Ce proceduri a simplificat? Ce măsuri de profesionalizare a inițiat? Ce standarde de calitate a introdus? Cum a îmbunătățit activitatea Serviciului Cabinet? Dacă una dintre inițiativele promovate de structură este acceptarea unui curs de arhivar pentru o funcție de ofițer, ANP trebuie să demonstreze că această modificare răspunde unei nevoi profesionale reale. Funcția de conducere trebuie justificată prin rezultate, nu doar prin poziția ocupată în organigramă și apropierea de biroul directorului general.

Autodistrugerea profesională a ANP. Cine își asumă coborârea standardelor?

O instituție care dorește să devină mai performantă investește în competențele angajaților, stabilește criterii profesionale riguroase și construiește mecanisme de selecție bazate pe pregătire și experiență. În schimb, ANP a ales să modifice condițiile de ocupare a unor funcții, fără ca documentul analizat să prezinte o evaluare detaliată a efectelor asupra calității profesionale. Nu contestăm dreptul instituției de a actualiza cerințele, ci absența unei justificări convingătoare pentru modificarea nivelului de pregătire solicitat. În ANP se merge pe principiul: cum e turcul, și pistolul? Dacă acesta este nivelul managementului, să nu ne mai mirăm de nivelul standardelor profesionale impuse subalternilor. Când șefii coboară ștacheta, de ce ne-am aștepta ca ANP să ridice nivelul profesional?

Unde vrea ANP să ajungă cu profesionalismul? La zero? Dacă astăzi consideră că pregătirea pentru ocupația de arhivar este suficientă pentru componenta de specialitate a unei funcții de ofițer secretariat, ce alte condiții profesionale vor fi relaxate mâine? Cine stabilește limita până la care pot fi reduse exigențele? Și cine răspunde atunci când calitatea activității profesionale a polițiștilor de penitenciare începe să sufere?

Domnule Bogdan BURCU, doamnă Ionela CHIȚAN, profesionalizarea Poliției Penitenciare nu se realizează prin adaptarea permanentă a condițiilor la nivelul minim de pregătire disponibil. Care este etalonul prostiei în ANP? Întrebăm ca nu cumva să-l atingem din greșeală, tot coborând standardele profesionale pentru ocuparea funcțiilor de ofițer. Sau poate l-am depășit deja, iar conducerea ANP încă lucrează la stabilirea unui nou minim? Dacă ANP dorește să construiască o Poliție Penitenciară modernă, trebuie să explice cum contribuie aceste modificări la creșterea competenței profesionale.

Înainte să mai modifice standardele pentru ocuparea funcțiilor, conducerea ANP ar trebui să demonstreze că știe ce competențe are nevoie să dezvolte. Altfel, riscă să transforme deprofesionalizarea într-o nouă politică. AMIN!

12 ore în foișor, fără schimbător pentru nevoile fiziologice

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) ar lua în calcul să desființeze posturile de pază, acele foișoare pe care cetățenii le văd înălțate pe gardurile penitenciarelor. Acolo, polițiștii de penitenciare stau câte 12 ore, mulți dintre ei fără să fie schimbați pentru a merge la toaletă. Lipsa personalului care să le asigure înlocuirea îi obligă să suporte condiții greu de acceptat la orice loc de muncă.

Mănâncă în aceleași locuri lângă care își fac nevoile

Mulți dintre colegii noștri ajung să mănânce două mese în acele posturi, lângă care sunt nevoiți să își facă și nevoile fiziologice. Sunt posturi de pază care miros a urină și a fecale, pentru că statul român, prin administrația locului de deținere, nu reușește să asigure nici măcar un schimbător. În spatele acestei situații sunt oameni care trebuie să își petreacă întreaga tură acolo, înarmați și obligați să rămână atenți.

Aproximativ 900 de polițiști ar putea veni în sprijinul supraveghetorilor

Aproximativ 900 de polițiști de penitenciare lucrează în aceste posturi de pază. Redistribuirea lor ar trebui să întărească efectivele din secțiile de deținere, unde un singur supraveghetor ajunge să răspundă de peste 200 de deținuți. Sprijinul este necesar și în secțiile care custodiază deținuți periculoși, clasificați în regim de maximă siguranță, unde sunt, de asemenea, situații în care lucrează un singur supraveghetor.

Foișoare anacronice, menținute în funcțiune în 2026

În 2026, Poliția Penitenciară ține aproximativ 900 de angajați, cu pistolul-mitralieră în spate, în posturi de pază care amintesc de perioada comunistă și chiar de cea dinaintea ei. Desființarea acestora trebuie organizată cu asigurarea securității perimetrului și folosirea personalului acolo unde lipsa lui pune presiune zilnică pe colegi. Pentru polițiștii de penitenciare din foișoare, schimbarea ar însemna și încetarea unor condiții de muncă pe care administrația penitenciară le-a tolerat prea mult.

Ora 14:00. Mugurel Staicu strânge șurubul în sectorul operativ

Astăzi, 13 octombrie 2026, la parterul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), au avut loc două ședințe-fulger, programate la orele 14:00 și 14:30. Prima a fost condusă de directorul general adjunct Mugurel STAICU, care coordonează Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar (DSDRP), împreună cu șefii structurilor din sectorul operativ. La întâlnire au participat directorii adjuncți din unitățile penitenciare subordonate.

Dispozițiile transmise au vizat aplicarea imediată a unor măsuri de disciplină și siguranță penitenciară: control riguros de specialitate și antiterorist la accesul în unități, limitarea deplasării nejustificate prin penitenciare a persoanelor care nu au calitatea de angajați, conduita profesională a polițiștilor de penitenciare și interzicerea relațiilor nepermise cu deținuții. Șefilor de secție li s-a cerut să participe la apel ;i s[ fie mai prezenți pe secțiile de deținere, iar directorilor adjuncți să cunoască mai bine starea de spirit din rândul deținuților și să informeze prompt ANP despre orice incident.

Măsuri elementare pentru o instituție de siguranță națională. Faptul că trebuie reamintite la acest nivel spune destul de multe despre starea disciplinei din penitenciare. Rămâne de văzut câți directori adjuncți și șefi de secții vor înțelege că funcția de conducere presupune și prezență efectivă în sectoarele pe care le coordonează, alături de supraveghetori.

Ora 14:30. Bogdan Burcu le amintește șefilor că ANP este o instituție publică

A doua ședință a fost condusă de directorul general Bogdan BURCU, în prezența șefilor structurilor din Aparatul Central. Subiectele au fost cât se poate de pământești: ținuta decentă, respectarea programului de lucru, disciplina și responsabilitatea ofițerilor specialiști.

„Nu se merge pe inchiziție.”, a precizat directorul general, delimitând măsurile de disciplină de eventualele excese ale unor șefi de structuri care ar putea profita de această ședință pentru a plăti polițe subordonaților. La DSDRP urmează să fie introdusă condica de prezență, iar direcțiile de specialitate trebuie să transmită acestei structuri programele diferențiate ale angajaților.

Nici pauza de masă n-a scăpat discuției. Angajaților li s-a cerut să iasă din ANP cu bun-simț și să respecte timpul alocat, fără să îi uite Dumnezeu prin afara instituției. O cerință care, într-o instituție funcțională, n-ar trebui să necesite o ședință cu directorul general.

Gabriela Petrovici și nostalgia biletelor de voie. Mai lipsea catalogul și cojile de nucă

În acest peisaj al ședințelor-blitz și-a făcut loc și Gabriela PETROVICI, directoarea Direcției Economico-Administrative (DEA), care, potrivit informațiilor noastre, ar fi dorit introducerea biletelor de voie pentru angajați. O asemenea măsură, impusă fără temei legal, ar fi nelegală. Ideea pare desprinsă dintr-un regulament școlar de acum câteva decenii. O fi reîncarnarea tovarășei Isoscel din filmul Liceenii? Altfel, ne este greu să înțelegem rațiunea unei asemenea propuneri. Poate că doamna Petrovici a confundat Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) cu liceul în care celebra profesoară de matematică făcea ordine printre elevi.

Madame Petrovici pare să confunde disciplina cu dreptul de a inventa formalități după propria imaginație. Polițiștii de penitenciare au obligația să respecte programul de lucru, iar conducerea dispune de instrumente legale pentru verificarea acestuia. Nu este nevoie să transformăm ANP într-un internat cu bilete de voie, învoiri și supraveghetori pe coridor. Mai lipseau cojile de nucă pe care să îngenuncheze angajații, iar doamna Petrovici completa tabloul disciplinării colectivului de polițiști de penitenciare după metodele școlii comuniste, de tristă amintire. Probabil că următoarea propunere ar fi fost scoaterea angajaților la tablă, pentru a justifica minutele petrecute în afara instituției.

Din fericire, directorul general a vorbit despre respectarea programului de lucru și a responsabilităților profesionale, fără să anunțe introducerea unor asemenea bilete de voie sau a unor măsuri coercitive, desprinse parcă din regulamentul unui batalion disciplinar, care să satisfacă imaginația debordantă a șefei DEA.

Burcu către șefi: Cine simte că haina este prea grea să renunțe!

Mesajul cel mai apăsat al directorului general a vizat însă responsabilitatea celor care ocupă funcții de conducere.

„Șefii cărora li se pare haina grea să facă hârtie și să renunțe!„, a transmis Bogdan BURCU. Tot el a avertizat că „nu se face populism ca șef”.

Două afirmații care merită reținute.

Rămâne o întrebare: dispozițiile de astăzi vor fi puse în aplicare și verificate sau vor avea aceeași soartă ca multe alte măsuri anunțate în ANP? Pentru că disciplina nu se restabilește prin simpla convocare a două ședințe de câte o jumătate de oră. Ea trebuie să se vadă în activitatea de mâine, de poimâine și în fiecare penitenciar din România.

Noi vom fi aici.