penitenciare.info

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a formulat plângere prealabilă împotriva Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, după ce instituția condusă de ministrul Attila CSEKE a decis organizarea exclusiv online a dezbaterii publice privind proiectul de Ordonanță de urgență care deschide drumul modificării Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Președintele FSANP, Cosmin DOROBANȚU, denunță ceea ce consideră a fi mimarea transparenței și a dialogului social, prin limitarea dezbaterii la o platformă electronică, fără posibilitatea unei întâlniri fizice, deschise și reale.

Transparență formală, consultare controlată

În temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională, FSANP a solicitat organizarea unei întâlniri de dezbatere publică. Ministerul a anunțat însă o sesiune online, pe platforma Webex.

Potrivit FSANP, o astfel de abordare:

• restrânge accesul efectiv la dezbatere;
  
• reduce interacțiunea directă între autoritate și organizațiile afectate;
  
• transformă obligația legală într-o formalitate administrativă.

„Consultarea trebuie să fie reală, directă și efectivă”, susține Cosmin DOROBANȚU, subliniind că legea nu prevede organizarea exclusiv online a dezbaterilor ca regulă generală, în lipsa unei situații excepționale.

Plângere prealabilă și avertisment ferm

Prin documentul transmis ministerului, FSANP solicită:

• revocarea deciziei privind organizarea exclusiv online;
  
• organizarea unei întâlniri fizice, publice, care să permită participarea directă a organizațiilor interesate;
  
• respectarea spiritului și literei Legii nr. 52/2003.

Cosmin DOROBANȚU avertizează că, în cazul în care ministerul va menține această poziție, FSANP va formula acțiune în contencios administrativ pentru apărarea dreptului la transparență și consultare reală. De asemenea, federația ia în calcul sesizarea organelor penale competente pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției publice, dacă se va constata încălcarea drepturilor garantate de lege.

Un test pentru dialogul instituțional

În contextul în care proiectul de OUG vizează direct sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, FSANP consideră că dezbaterea nu poate fi tratată ca o procedură formală bifată din obligație.

„Nu putem accepta ca transparența să fie redusă la un link de acces și la un timp de intervenție anunțat la începutul ședinței”, transmite conducerea federației.

Mesajul este direct: dialogul social nu se mimează în momente critice, ci se exercită cu bună credință, iar atunci când este golit de conținut, reacția sindicală va fi proporțională.

În timp ce norma de hrană a intrat în luneta politicienilor, iar pensiile militare sunt deja lipite pe ținta clasei politice, două federații sindicale aleg să tragă în alte direcții. Una se bate cu „turcul”, cealaltă cu „DPCT”. Între timp, atacul real se desfășoară la granița sectorului de apărare, ordine publică și securitate națională.

Azi au fost „executate” pensiile magistraților. De mâine, politicienii se vor pregăti pentru pensiile militare. Poimâine vor urma salariile, sporurile, norma de hrană. Asta este linia frontului, nu poveștile despre fugari și nici fantasmele despre accesul la rețele informatice. Nu spunem că acelea nu sunt probleme care trebuie discutate, doar că nu e momentul acum.

Sindicalism folosit ca armă de uz personal

În loc să mobilizeze oameni și resurse pentru apărarea drepturilor salariale, puterea sindicală este folosită ca armă de clică sau de familie. Deconectate de la:

1. mutări în interesul serviciului – în realitate în interesul pilosului dispus să ofere o sumă cuprinsă între 2000 și 3000 de euro –
2. împuterniciri ale liderilor de sindicat în funcții de top management (directori și directori adjuncți de penitenciare) pentru a controla, prin teroare, masele de cotizanți,
   sindicatele devin oarbe în fața atacului sistematic al guvernării ticăloase la drepturile polițiștilor de penitenciare.

Astăzi, când drepturile salariale sunt sub asediu, aceeași energie sindicală este consumată pe răzbunări personale și teme secundare. Este o deturnare periculoasă a misiunii sindicale. Membrii văd, iar ticăloșia va fi decontată.

„Turcul” și „DPCT” nu sunt prioritatea momentului

Tunurile sindicale încărcate cu muniție despre „turcul fugar” sau despre „DPCT-ul și accesul care nu mai există la rețelele informatice” pot să mai aștepte. Nu acestea sunt problemele urgente ale cotizanților.

Prioritatea este clară: salariile polițiștilor de penitenciare, pensiile militare și condițiile de muncă. Legea pensiilor este în pericol a fi modificată imediat după precedentul creat în cazul magistraților. S-a dat exemplul cu magistrații. Au arătat că se poate cu ei, acum vor avea curaj și cu noi. Cine nu vede această succesiune de pași ignoră realitatea. Lăsați ”turcii” și ”burcii”! Apucați-vă de sindicalism adevărat!

Când vă concentrați pe miza reală?

Ați transformat conflictul personal în strategie sindicală. Ați confundat agenda proprie cu interesul colectiv. În timp ce voi vă autosatisfaceți cu dueluri personale și răzbunări, guvernarea își face treaba metodic: taie, modifică drepturile polițiștilor de penitenciare.

Nu „turcul” fugar este prioritatea. Nu DPCT este pericolul imediat pentru cotizanți. Pericolul este tentativa de violare a drepturilor salariale și de restructurare a regimului pensiilor militare.

Un avertisment necesar

Lăsați răzbunările și plățile de polițe pentru alt moment! Concentrați-vă pe ceea ce contează! Dacă nu sunteți capabili să mutați tunurile sindicale către adevărata țintă, riscați să rămâneți lideri fără armată.

Burcu nu va cădea pentru că ați inventat voi un dușman convenabil, care, în realitate, se luptă cu corupția din sistemul penitenciar, tolerată ani la rând. Nu mor dulăii când vor cățeii.

Pe blogul personal, Florin Șchiopu a livrat încă un text în care predomină, fără concurență, „incultura și analfabetismul în forma lui cea mai pură”. Îl știm pe „nea Florin” din vremurile când conducea FSANP și când, la fiecare frază, „rupea 2-3 tastaturi”. Bagajul lexical al liderului expirat rămâne compact: câteva cuvinte legate „cu ața de la papiota” purtată metaforic în buzunarul „cămașilor ponosite și pline de carouri” cu care defilează prin ședințe la București. Nu asta ar fi problema, că personajul pare uitat în istoria modei, dar ce scoate pe gură e catastrofal. Din experiență directă, vă spun că individul pare să fi inventat „propoziția eliptică de predicat”. Când vorbește, rupe gramatica pe „genunche”. Când scrie, o fracturează cu sânge rece.

Nota 3,14 și tragedia lui Pi (litera grecească)

Florin Șchiopu a candidat la o funcție de ofițer. Rezultatul? Aproximativ nota 3,14. Cât „Pi-ul grecesc”. Practic, „a rupt piciorușul la Pi”. Presa vremii ironiza momentul, iar mulți se întrebau cum poate reprezenta mii de membri de sindicat un lider validat astfel. A fost „analfabetul nostru”, dus mai departe cu jenă, până a pierdut alegerile și „a fugit ca un lider laș” să-și construiască o altă federație, populată în mare parte de pensionari. Astăzi, „agresorul lui Pi” se prezintă drept evaluator de ofițeri. Problema e simplă: când ești invalidat de un concurs, legitimitatea de a analiza competența altora devine subțire.

Supărarea reală: „butonul” nu mai funcționează

În textul său recent, publicat pe blogul unde titlurile conțin cu preponderență cuvântul ”între”, Șchiopu atacă un director general adjunct al Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și pe ministrul Justiției. În percepția autorului criticii, motivul ar fi că „șmecherii lui nu mai sunt promovați” și nu mai sunt mutați „la comanda lui ca în vremurile trecute”. E „normal să fii supărat când nu îți mai ies combinațiile cu mutările și cu numirile în funcții” — cel puțin aceasta este acuzația care circulă în spațiul public, prin penitenciare. Mai ales într-un context în care actuala conducere a ANP și Ministerul Justiției par hotărâte să verifice procedurile și să limiteze practicile contestate în trecut. Când coruția moare, Șchiopu urlă fără predicat.

„Băteam hoții cu lopata peste ochi”

Mitologia personală a lui „nea Florin” completează tabloul grotesc al omului care se laudă că are principii. Fals, Șchiopu are principii doar când îi convine. În ședințe, „nea Florin” evocă epoca în care „bătea hoții cu lopata peste ochi”. Realitatea profesională indică însă că activitatea sa s-a desfășurat preponderent în zona postului de control al Penitenciarului Tg. Jiu, unde deținuții erau văzuți „când treceau prin post”. Distanța dintre legendă și CV produce umor involuntar.

Evaluări cu „doișpe” cuvinte și mitul papiotei

Când cineva al cărui discurs gravitează în jurul expresiilor„povestea asta” și „eu pot pricepe că…” decide să ofere lecții de profesionalism, ironia se scrie singură în procesele-verbale ale ședințelor în care participanții își dau coate când bătrânelul deschide gura. Ofițerii și agenții care au promovat examene reale nu pot fi descalificați printr-un text de blog cu audiență de maxim două cifre, construit din resentiment că nu mai este ”la butoane” și din nostalgie pentru vremurile când era servit la mutările și împuternicirile ”alor lui”. Sistemul penitenciar are nevoie de competență, nu de reconstituiri epice despre vremuri în care „butonul” funcționa. Dacă actuala conducere încearcă să rupă dependența de rețele informale și de influențe sindicale opace, dezbaterea trebuie purtată cu argumente, nu cu propoziții fără predicat. Coruția prmovată de la Tg. Jiu, prin telefon, trebuia oprită. Și, că s-a oprit, Șchiopu a intrat în sevraj și a început cu amenințări.

Concluzia redactiei! Dacă Pi ar vorbi ca pozele…

Dacă „nea Florin” mai scrie mult așa, riscăm să includem „Șchiopu” în manualele de gramatică la capitolul „AȘA NU!”. Iar dacă Pi ar putea vorbi, probabil ar cere ordin de protecție după nota 3,14 obținută la unicul concurs la care a participat marele ”strateg sindical” și ”calificat profesional”, pensionarul Florin Șchiopu.