penitenciare.info

Două comentarii… De atât a fost nevoie pentru a descrie mai corect starea sindicalismului din Poliție și din Penitenciare decât o fac multe ședințe și bloguri sindicale.

Vasile Stoica a scris fără ocolișuri pe Facebook, la o postare a Sindicatului Diamantul (Emil Păscut):

„Uniți-vă toți într-un singur mare si puternic sindicat! Atunci vom fi o forță importantă si vom fi luați in seamă! Dar cred ca VOI nu doriți acest lucru, un singur sindicat mare si puternic care poate da o lovitură de BAROS oricui nu convine, deranjează! Sănătate tuturor va doresc!
Este ca am dreptate?”

Alianța care a făcut istorie și apoi s-a rupt

Iar răspunsul lui Cosmin Dorobanțu a venit exact din locul în care s-a rupt totul:

„Vasile Stoica, putem face o alianță care sa nu se rupă ca alianța din 2021. Păcat! Alianța Poliție – Penitenciare a făcut istorie. Dar a rămas ISTORIE, din păcate. Interesele sunt mai mari decat orgoliile. Iar orgoliile în sindicalism sunt ca cele din politică, MARI.”

Orgolii sindicale, probleme reale

Adevărul e simplu și urât pentru mulți lideri sindicali: Membrii nu mai sunt impresionați de zeci de sigle kitsch, colorate strident, de federații și de confederații care trăiesc aproape exclusiv din poze de grup și autopromovare de proastă calitate, de șnururi, brelocuri, tombole, abonamente la sală sau de parteneriate cu saloane de înfrumusețare prezentate drept „activitate sindicală”.

Tot mai mulți oameni sunt scârbiți de transformarea sindicalismului într-un club de imagine și beneficii de vitrină prăfuită. Pentru că adevăratul rol al unui sindicat nu este să împartă accesorii și reduceri comerciale, ci să reprezinte angajații și să ducă o luptă permanentă, directă și incomodă cu angajatorul și cu statul (Parlamentul, Guvernul, ministerele etc.) atunci când drepturile oamenilor sunt lovite.

Când fiecare lider vrea să fie „principalul reprezentant”, rezultatul este exact cel de azi: sindicate rupte, alianțe făcute pe termen scurt și oameni care încep să nu mai creadă în nimic.

MAI – MJ, IGPR – ANP profită de dezbinare

Alianța Poliție – Penitenciare din 2021 a fost unul dintre puținele momente în care oamenii din structurile de forță au transmis presiune reală. Pentru prima dată după mult timp, polițiștii, militarii, polițiștii de penitenciare, jandarmii, pompierii, SRI, SIE, SPP, STS au văzut coordonare, reacție comună și capacitatea de a scoate sistemul din confort.

Trădări, orgolii, competiție internă

După aceea au revenit trădările, orgoliile, suspiciunile și competiția internă. Exact boala care macină de ani de zile sindicalismul din Poliție și din Penitenciare.

Polițistul din teren plătește nota

Între timp, polițistul, militarul, polițistul de penitenciare, jandarmul, pompierul, angajatul din SRI, SIE, STS, SPP merg în continuare în serviciu cu aceleași probleme: salarii și pensii „furate” prin OUG, lipsă de personal, ture sufocante, stres, șefi incompetenți, atacuri asupra veniturilor și nesiguranță profesională și personală. Iar conducerile (șefii din poza articolului) instituțiilor de forță profită perfect de spectacolul dezbinării sindicale. Pentru că un sindicalism împărțit în tabere nu pune presiune reală, ci mimează acțiunea.. Nici măcar zgomot nu mai curajul să facă unele sindicate. Despre militari, jandarmii, pompierii, SRI, SIE, SPP, STS, unde nu există sindicate, Dumnezeu cu mila…

Concluzia: UNITATE SINDICALĂ

În timp ce FSANP se ocupă de adevăratele preocupări sindicale – reducerea deficitului de personal, lupte sindicale pentru a nu se diminua salariile și pentru ca pensiile militare să nu fie afectate – în cealaltă parte, la FSSP, asistăm la un sindicalism axat pe plăți de polițe și răzbunări personale. Supărarea e vizibilă, mai ales după ce s-a tăiat „conducta corupției” la care, pare că era abonat președintele FSSP, Florin Șchiopu. Mugurel Staicu, director general adjunct ANP, i-a retras butonașul mutărilor liderului sindical.

Corupția mutărilor și împuternicirilor, o luptă pe care nu vor s-o piardă

În sistem se vorbește deschis despre corupția mutărilor și împuternicirilor oamenilor de casă. Că erau ai sindicatelor, că erau ale altor personaje cu inlfluență, nu mai contează. Că s-a oprit robinetul sau pușculița cu bani pentru aceste personaje care au ținut în loc Poliția Penitenciară, acest lucru contează. Florin Șchiopu a reacționat când s-a declarat război corupției. Dar a declarat război celor care se luptă cu corupția, devenind un aliat al corupției.

Ani de zile, aceste mecanisme au funcționat fără deranj. În paralel, organizația sindicală condusă de Florin Șchiopu a beneficiat de corupția mutărilor, a protejat șefi care terorizau agenții de penitenciare. Atunci liderul de federație nu a fost deranjat, nu a avut reacție. A fost liniște maximă.

Acum e atât de supărat că un polițist de penitenciare a comis o eroare și a afectat un deținut. Evenimentul e doar un pretext pentru a plăti o poliță, astfel încât directorul general Bogdan BURCU și ministrul Justiției, Radu MARINESCU să facă pași înapoi, iar corupția să pună din nou stăpânire pe Poliția Penitenciară.

Acest lucru se dorește de către camarila din jurul liderului sindical care pare deranjat și care pretinde că face sindicalism prin atacurile la conducerea ANP și MJ, folosindu-se cinic de proprii membri sau de alți polițiști de penitenciare.

Atacuri împotriva propriilor membri – cazul Codlea

Când un lider sindical ajunge să atace propriii membri de sindicat, lucrurile scapă de sub control. Exemplul Penitenciarului Codlea e relevant. În loc să apere oamenii, liderul FSSP a ales să scrie articole împotriva lor. Cu ajutorul ChatGPT, probabil, pentru că altfel nu-l ajută intelectul. Direcția e clară: FSSP nu mai apără membrii, apără interesele pușculiței mutărilor. Mai face sindicalism domnul Șchiopu sau face reglări de conturi?

Un lider blocat în lupte mici

Florin Șchiopu a rămas setat pe lupte sindicale mici. Mai mărunte decât omul care a ieșit la pensie acum 10 ani și care ține cu dinții de ciolanul de la sindicat care îi mai rotunjește pensia. Sistemul arde (salarizare, pensii), dar lupta lui e în altă parte, la plăți de polițe și șantaj prin articole.

Întrebarea legitimă care se pune: De ce se luptă Florin Șchiopu să mențină corupția mutărilor în poliția penitenciară? Era cumva abonat la „parandărături”? Altfel nu se explică această insistență.

Reprezentarea unei caricaturi de lider

Oricum, prezența lui la ședințe nu face altceva decât să stârnească râsul. De la cum se exprimă, la cum se îmbracă. Membrii FSSP se simt reprezentați de un moșuleț care atacă conducerea ANP și pe ministrul Radu Marinescu tocmai în momentul în care s-a început lupta cu mafia din penitenciare?

Unii polițiști de penitenciare încă speră că se pot muta lângă familiile lor, fără pile și relații. Speră că, de data asta, au și ei loc la unitățile de domiciliu fără să dea șpagă. Am înțeles că unii membri FSSP au început să înțeleagă și părăsesc corabia sindicală. Astea trebuie să fie în mintea fiecărui membru de sindicat FSSP.

Florin Schiopu a dat peste inteligența artificială (ChatGPT) și a bifat pe pagina de sindicat (blog) prima propoziție completă din viața lui (subiect și predicat). A descoperit ChatGPT și, dintr-odată, predicatul nu mai lipsește din propozițiile pe care le scrie în articole. Predicatul era în fraze ca șoseta dispărută din perechea de ciorapi. Diferența e atât de mare dintre vechile articole și ultimele trei, încât se vede de pe stația spațială NASA: înainte scria ca după o lovitură la cap, acum livrează texte „rotunde”. Zici că a făcut transplant de gramatică. Pentru prima dată în viata de blogger a lui Șchiopu, predicatul se simte liber. Vivat, că s-a întors predicatul în propozițiile lui Șchiopu, grație ChatGPT-ului!

Caiet de sarcini pentru traducerea „șchiopezei”: MJ și ANP așteaptă ofertanți

În ședințele ANP și pe la MJ, rămâne versiunea originală a lui Florin Șchiopu. În vorbirea directă, Șchiopu nu poate folosi ChatGPT. Deschide gura și ies aceleași două expresii: „povestea asta” și „om bun”, repetate până intră creierul în buclă. Restul e o succesiune de frânturi de propoziții care nu ajung nicăieri, pentru că nimeni nu le înțelege. Ministerul Justiției (MJ) și Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au cerut, prin caiet de sarcini, achiziționarea unei aplicații care traduce din „șchiopeză” în română, dar până acum nu s-a înscris niciun ofertant. Oamenii, în ședințe, nu râd în hohote, din respect pentru solemnitatea întâlnirilor, doar mustăcesc când Florin Șchiopu deschide gura și ucide logica și gramatica. Diferența dintre ce scrie pe blog în ultima perioadă și ce articulează prin viu grai e atât de brutală încât pare că se exprimă doi oameni care nu se cunosc.

Câți membri se mândresc cu un lider mai slab decât propriile articole? Pe cine reprezintă Florin Șchiopu și în folosul cui?

Mai nou, în articolele FSSP e alt film: fraze legate, idei aliniate cât de cât, cuvinte așezate aproape ca la manual. În realitate, când flencăne, aceleași patru cuvinte împinse din gură până cedează nervii ascultătorului. Ne și imaginăm cum se miră membrii lui de sindicat când le explică Șchiopu ce logoree are prin ședințe pe la București. Oricum, textul din articolele sindicale a devint mai deștept decât autorul. Acesta este diagnosticul nostru, chiar dacă e unul dur. Florin Șchiopu s-a împrietenit cu ChatGPT și a început să-și verse frustrările pe blogul sindical, atacând polițiști de penitenciare pentru erori profesionale în legătură cu deținuții. Întrebarea reală e despre reprezentare: Pe cine apără, de fapt, „liderul” Florin Șchiopu? Când lovești în polițiștii de penitenciare care îți plătesc cotizația, legitimitatea de lider se rupe, exact ca exprimarea președintelui. Dacă nu îi aperi pe polițiștii de penitenciare când greșesc, ci îi expui public, ce mai rămâne din mandatul de lider de federație? La Penitenciarul Târgu Jiu și-a lovit membrii. La Penitenciarul Spital Dej și-a lovit propriii membri. La Penitenciarul Codlea la fel. Membrii cotizanți ar trebui să-și pună întrebarea: Pe cine reprezintă Florin Șchiopu și în folosul cui? Un lider se vede în exemplu: discurs, ținută, stil, prestanță. Câți membri se văd în Florin Șchiopu? Câți polițiști de penitenciare se mândresc, cu adevărat, că îi reprezintă acest lider pensionat de 10 ani? Acestea sunt întrebările care ar trebui să fie în mintea fiecărui membru cotizant.