Sistemul penitenciar se afla pe o panta descententa in ceea ce inseamna progres insititutional. O atentie deosebita o acordam sectorului medical care se afla in prag de colaps, iar orizontul redresarii se afla foarte departe, imposibil de atins in conditiile in care Ministerul Justitiei (MJ) nu este interesat de imbunatatirea conditiilor din penitenciare.

Sectorul medical are cateva puncte slabe majore:

  1. gradul de ocupare al posturilor de medici in sistemul penitenciar este de sub 48 % in ultimii ani, in continua scadere cauzata, in ultimii doi ani de valul de pensionari,
  2. personal medical (asistenti si infirmieri) in numar insuficient pentru cerintele detinutilor, determinand ca infirmierii sa faca programari,
  3. folosirea personalului medical pentru alte activitati decat cele din fisa postului (ex: escortare detinuti),
  4. lipsa personalului tanar, capabil sa se formeze in spiritul noilor exigente survenite in domeniul penitenciar,
  5. echipamente medicale deficitare sau uzate moral, fizic (cel putin 10 unitati penitenciare nu au salvari, camerele de infirmerie nu au nici macar un minim de dotare cu aparatura medicala),
  6. fondurile bugetare aprobate nu utilizate in totalitate,
  7. cresterea riscului profesional, comparativ cu situatia existenta in afara sistemului penitenciar,
  8. motivatie intrinseca scazuta pentru personalul medical.

Acestea sunt cateva din punctele slabe ale sectorului medical din penitenciare, realitate ce conduce spre migrarea personalului medical catre conditii superioare de munca si oferte de salarizare mai atractive in sectorul public sau privat.

In unitatile penitenciare detinutii reclama, in numar tot mai mare, ca nu li se acorda asistenta medicala, situatie care poate atrage alte condamnari ale statului roman la CEDO, oferind pretexte politicienilor de a modifica legislatia executional penala in detrimentul cetatenilor si de a face gratieri mascate (vezi recursul compensatoriu al lui Tudorel Toader!).

 

Advertisements