Tudor Chirila posteaza pe blogul personal cateva informatii referitoare la adevaratul “program de guvernare” al PSD in ceea ce priveste Justia. Mai jos aveti ceea ce artistul numeste “macelarirea justitiei”. Merita citit!

1. De ce se insista cu infiintarea unei Sectii specializate de anchetare a magistratilor?
Nu pentru a se eficientiza cercetarea penala in cauzele in care sunt aduse acuzatii penale magistratilor, ci pentru ca se doreste crearea unei unitati, care ar putea fi folosita punctual impotriva unui judecator sau procuror „incomod”. Sa ne amintim ca si in privinta SIPA s-a sustinut ca a fost creata pentru “protectia magistratilor”, insa, in fapt, a fost structura de spionaj, stocand informatii despre viata privata a magistratilor, cu scopul de a fi utilizate impotriva acestora. De asemenea, sectia speciala ar putea prelua toate cauzele de coruptie care implica magistrati. E usor sa faci o plangere penala unui magistrat in orice dosar in care este cercetat pentru coruptie un politician si dosarul va merge la sectia speciala. Practic, DNA va fi slabit major.    
 
2. Dispozitia referitoare la obligatia magistratilor ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativa si executiva – reprezinta o forma de reducere la tacere a corpului magistratilor. Termenul de ”defaimare” presupune atatea sensuri in Dictionarul explicativ al limbii romane incat, in plan juridic, este un concept imprevizibil si imprecis definit, ceea ce va permite legislativului si executivului sa formuleze sesizari impotriva unui magistrat care, in exercitarea atributiilor, face aprecieri asupra conduitei unei autoritati a statului. Spre exemplu, intr-o hotarare judecatoreasca sau intr-un act de urmarire penala judecatorul sau procurorul face aprecieri asupra conduitei nelegale, ilicite sau abuzive a unei autoritati sau a unui reprezentant al acesteia. Teama de sanctiuni poate avea un efect descurajator pentru judecatori in a-si exprima punctele de vedere cu privire la alte institutii publice sau politici publice. Un magistrat temator nu este un magistrat independent.
 
3. Pensionarea la 20 ani vechime numai in functia de judecator sau procuror – in jur de 2000 de magistrati, care se afla la apogeul profesional, ar putea parasi imediat sistemul (inclusiv 90% dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie), prin coborarea pragului acordarii pensiei de serviciu si in conditiile in care cuantumul acesteia depaseste deja substantial indemnizatiile magistratilor aflati in activitate. La 42 de ani un judecator sau procuror va fi proaspat pensionar. Cine va mai judeca dosarele de mare coruptie daca 90% dintre judecatorii ICCJ se vor pensiona? Scopul acestei dispozitii este vulnerabilizarea sistemului judiciar.
Daca 2000 de magistrati parasesc sistemul, dosarele vor ramane in nelucrare. Dosarele penale de mare coruptie risca sa de prescrie. Se incearca “mituirea” magistratilor cu pensii cu 30% mai mari decat indemnizatiile primite ca judecatori sau procurori in activitate.
O politica similara in cazul politiei a avut rezultate dezastruoase. La acest moment, in politie, se fac incadrari din sursa extrerna. “Peste noapte”, persoane care nu au minime cunostinte juridice ajung politisti.
 
4. Corpul magistratilor va putea fi controlat prin seful Inspectiei Judiciare, iar magistratii procurori isi vor pierde independenta, devenind simpli executanti ai dispozitiilor conducatorilor parchetelor, si, implicit, ai dispozitiilor ministrului justitiei.
 
5. Inlaturarea oricarei forme de concurs/examen meritocratic in vederea promovarii (inclusiv in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie). Va promova cine trebuie, pe baza unei “evaluari”.
Ne dorim magistrati nepregatiti profesional?
Pentru a opri magistratii tineri, pregatiti sa lupte impotriva coruptiei, vor sa limiteze posibilitatea acestora de a promova. Este evident ca promovarea in baza unei evaluari nu este una transparenta. Vor promova cei pregatiti sa asculte ordine si sa dea solutii dupa cum li se dicteaza, cei ajunsi in magistratura cu interviuri in trecut. Nu sunt multi, dar sunt suficienti pentru a fi asigurate solutiile in dosare importante. Va scapa cine trebuie sa scape.
 
6. Dispozitiile privind revenirea in magistratura, fara examen, a persoanelor care au ocupat minim 10 ani functia de judecator sau procuror. Un magistrat care opteaza pentru un alt sistem, din motive financiare (pentru avocatura), politice sau din orice alte motive, trebuie sa isi asume consecintele deciziei sale.
O astfel de poarta deschisa inspre sistemul magistraturii deschide si posibilitatea jonglarii cu intrari si iesiri din sistem, fundamentate pe alte considerente decat cel profesional si avandu-se in vedere si alte interese decat cele ale sistemului de justitie. Un magistrat poate lua o pauza de la incompatibilitati pentru a-si spori substantial veniturile in avocatura sau prin alte metode, lipsit de constrangeri, sau pentru a-si dobandi glorie si sistem de relatii politice.
La ce sa ne asteptam de la un magistrat care a optat sa paraseasca sistemul temporar pentru a avea o functie politica?
 
7. Inlaturarea fara temei a unor atributii ale Presedintelui Romaniei in procedura de numire in functiile de conducere de la instanta suprema ori in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul PICCJ, DNA si DIICOT – goleste de continut atributiile Presedintelui. Dreptul Presedintelui statului de a refuza, motivat, propunerile venite de la CSM reprezinta o garantie suplimentara ca se pastreaza independenta justitiei.
Presedintele este cel care echilibreaza puterile statului si mediaza intre ele. Se tinde la a inlatura un element de echilibru pentru a putea fi usor controlate numirile in functii importante ale sistemului judiciar.
 
8. Norme imprevizibile sau deficitare in materia raspunderii materiale a judecatorilor si procurorilor. Textele sunt in continuare neclare (se vorbeste despre ”drepturi absolute”, ”incalcarea in mod vadit incontestabil a normelor de drept material sau procesual”, termeni juridici imprecisi), si dau nastere unor interpretari tendentioase impotriva magistratilor. Textul adoptat introduce in ecuatie Inspectia Judiciara, care intocmeste un raport consultativ, neatacabil in instanta, esential pentru exercitarea actiunii in regres. Or, imposibilitatea contestarii pe cale judiciara a unui act al Inspectiei Judiciare ce produce consecinte extreme asupra carierei unui magistrat este inadmisibila.
 
Totodata, Ministerul Finantelor Publice realizeaza o proprie evaluare asupra gravei neglijente sau a relei credinte cu care ar fi actionat un judecator sau procuror, aspect care afecteaza inependenta justitiei.
 
Legarea erorii judiciare de perspectiva modului de desfasurare a procedurii [lipsa de celeritate, amanari, redactarea cu intarziere a hotararii], asa cum s-a sugerat prin Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018 pronuntata de Curtea Constitutionala Romaniei, este nepotrivita. Pentru durata procedurilor judiciare, culpa apartine frecvent puterii legislative, avand in vedere normele de procedura inflexibile, de natura sa prelungeasca solutionarea litigiilor, fie prin mecanismul casarilor succesive cu trimitere spre rejudecare, fie prin solutiile de amanare/suspendare a judecatii impuse de necesitatea respectarii normelor de procedura. Din nou se pune presiune asupra magistratilor.
 
Nu se ia in considerare ca nu orice dosar poate fi redactat in 30 zile (sunt dosare care au sute, mii de volume), intarzierile sunt determinate de legislatia proasta in 90% dintre cazuri. Acestea sunt dovezi ca Parlamentul incearca sa faca din orice abatere de la norme o abatere disciplinara.
 
Ar fi bine ca oamenii sa stie ca magistratii isi asuma de foarte multe ori raspunderea si, prin interpretare, ajung sa suplineasca lipsurile legilor. Legile sunt foarte multe si foarte proaste. Daca ar fi aplicate asa cum sunt scrise, solutiile ar fi dezastruoase.
 
Ar mai trebui sa se stie ca exista mii de legi, ordonante de urgenta, ordonante, hotarari de guvern, protocoale, regulamente etc si ca nimeni nu are cum sa le stie pe toate.”
Advertisements