Cum se fac legile cu dedicatie

Cum se fac legile cu dedicatie

Stiripesurse face un istoric al legilor cu dedicatie si al urmarilor acestor acte normative pentru initiatori, sustinatori si instigatori. Doar cateva exemple cunoscute, probabil ca sunt destule care au scapat atentiei publicului si justitiei.

Adevarul:

Ancheta deschisa de procurorii DNA in cazul initiativei legislativa privind gratierea si ordonanta de urgenta de modificare a codurilor penale, nu este prima privind modul in care s-au adoptat actele normative in Romania. Alte trei dosare, anchetate de procurorii DNA, au vizat acte normative controversate, promovate prin Guvern sau Parlament.

In toate cazurile, cei implicati vorbesc de rolul vital pe care il au ministrii Justitiei, sau membrii Comisiilor Juridice din Parlament.

Cazul I: Amnistia si gratierea

Cel mai cunoscut caz este, fara indoiala, cel in care fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, discuta cu colegul sau de partid,fostul senator Dan Sova, abrogarea unor articole din Codul Penal si Legea Amnistiei. Modificari vizate: abuzul in serviciu sa nu mai fie incriminat si nici folosirea influentei de partid in scopul obtinerii de foloase necuvenite. „Boss, deci, automat, suntem beliti”, spunea Hrebenciuc, despre unul din articolele problema.

In schimbul promovarii in Parlament, Sova a acceptat promisiunea lui Viorel Hrebenciuc ca il va sprijini, in 2015, sa obtina functia de presedinte al PSD, in dauna contracandidatilor Liviu Dragnea si Valeriu Zgonea. Acuzatiile DNA: trafic de influenta. Cazul este inca la procurori iar cei doi, Sova si Hrebenciuc, sunt trimisi in judecata in alte dosare de coruptie.

„Nu o sa putem sa abrogam abuzul in serviciu”

Una din infractiunile de care discutau Hrebenciuc si Sova era chiar cea de abuz in serviciu, infractiune care sufera modificari majore in cazul Ordonantei prin care este modificat Codul Penal (…)

Cazul II: Proiectul in Parlament

Cel mai cunoscut caz este cel al fostului deputat PNL, Mihail Vlasov, fost sef al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, cel care i-a solicitat, in 2013, unui membru al Parlamentului Romaniei (deputat) sa ii sustina interesele prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali si activitatea de inregistrare in registrul comertului”.

Miza lui Vlasov era ca CCIR sa preia controlul asupra Registrului Comertului, care este in subordinea Ministerului Justitiei. Pe 25 noiemebrie 2016, Vlasov a fost condamnat definitiv in acet caz la 2 ani de inchisoare cu executare, dupa ce, initial, Curtea de Apel Bucuresti l-a achitat.

Vlasov a depus o munca asidua pentru influentarea unor parlamentari din toata sfera politica in vederea semnarii si sustinerii respectivei initiative legislative. In special, influenta s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri in cadrul Curtii de Arbitraj Comercial International (Florin Iordache, Alina Gorghiu si Aurel Vainer). De asemenea, Vlasov a initiat o campanie pentru obtinerea sprijinului politic in vederea adoptarii proiectului normativ privind registratorul comercial.

Vlasov l-a delegat pe Iordache

In a doua jumatate a lunii februarie 2013, dupa finalizarea textului, Vlasov i-a inmanat actualului ministru al Justitiei, Florin Iordache, care era deputat, membru al Comisiei Juridica, proiectul legislativ privind registratorul comercial, iar acesta din urma s-a ocupat de identificarea unor parlamentari care sa sustina respectiva initiativa legislativa din dispozitia presedintelui CCIR. Vlasov l-a contactat pe Iordache caruia i-a solicitat ca propunerea legislativa sa fie semnata intr-o anumita ordine (…)

Cazul III: HG cu dedicatie

Un alt caz este al fostului ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu (PNL), acuzat de abuz in serviciu dupa ce a avizat un proiect de hotarare de guvern (HG) cu ignorarea opiniei specialistilor din subordine care sustinusera ca acest demers este ilegal. Proiectul HG-ului fusese initiat de fostul minsitru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy (UDMR), si privea trecerea unui imobil, aflat pe Calea Victoriei din Bucuresti, din proprietatea publica a Statului Roman in proprietatea privata a societatii Imopost Developments, la care actionar era si Posta Romana.

Pe 24 ianuarie 2014, Curtea Suprema i-a condamnat pe cei implicati in acest caz la sentinte cu suspendare: Zsolt Nagy – 4 ani cu suspendare, Tudor Chiuariu – 3 ani si 6 luni de inchisoare, iar fostul sef al Postei Romane, Dan Toader- 4 ani.

Sursa: stiripesurse.ro

Anunțuri