Marius Vulpe: I-am prezentat ministrului justitiei toate problemele din penitenciare

Marius Vulpe: I-am prezentat ministrului justitiei toate problemele din penitenciare

Marius Vulpe demonstreaza ca ANP poate comunica. O noua conferinta de presa in plin scandal al gratierilor. Precizari referitoare la capacitatea de detinere si la prevederile legale in acest sens, dar si informatii despre numarul de sentinte CEDO pe motiv de conditii de detentie.

Directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, a declarat ca, pentru a se respecta legea, care prevede ca un detinut are dreptul la patru metri patrati, si pentru ca statul sa nu mai fie amendat la CEDO din acest motiv, ar trebui fie ca 8.500 de detinuti sa plece din sistem, fie sa se construiasca alte penitenciare, potrivit News.ro.

Marius Vulpe a afirmat, marti, intr-o conferinta de presa organizata in statiunea Mamaia, ca exista 33.000 de paturi in penitenciarele din tara si 27.500 de detinuti, dar ca nu este respectata suprafata legala pentru fiecare detinut, respectiv de patru metri patrati.

“In momentul actual avem circa 33.000 de paturi instalate. Din punct de vedere legal, circa 19.500 putem caza, avem voie sa cazam. De acolo reiese diferenta aceea cu care noi am iesit in spatiul public si pentru care, de altfel, statul roman astazi prin deciziile CEDO ia amenzi individual. (…) Calculele de cazare pe normative europene se realizeaza la suprafata, nu la paturi instalate. Pentru a respecta legea si a nu mai fi amendati ar trebui fie sa plece 8.500 de detinuti din sistem, fie sa construim alte locatii fie penitenciar, fie sectii de detinere care sa ne ofere cele 8.500 de locuri, detinutii sa ramana in sistem si sa nu mai platim amenzi. Sunt 27.500 de detinuti astazi si nu se respecta cei patru metri patrati”, a spus directorul general al ANP.

El a precizat ca exista mai multe metode de reducere a efectivelor de detinuti, nu doar construirea unor locuri de detentie.

“Una dintre ele ar fi sa construim locuri noi de detentie si va spuneam ca sunt proiecte in sensul acesta, daca vor fi finantate le vom implementa. A doua, ati vazut in agenda publica, sunt proiecte de ordonante. In al treilea rand, mai sunt la nivelul ministerului cateva propuneri, cea mai importanta dintre ele este proiectul inceput in mandatul guvernului trecut referitor la recursul in compensare. Adica, in functie de perioada cat locuiesc in conditii de supraaglomerare detinutilor sa li se scada un anumit numar de zile din pedeapsa executata”, a declarat Marius Vulpe.

El a mentionat ca Administratia Nationala a Penitenciarelor desfasoara in prezent doua proiecte pentru realizare de penitenciare, unul in Berceni, langa Ploiesti, si altul la Caracal.

“Anul trecut s-au alocat bani de la bugetul de stat pentru doua studii de prefezabilitate: la Berceni, langa Ploiesti, si la Caracal. Anul trecut, Ministerul de Finante trebuia sa dea aviz cu Ministerul de Justitie pentru studiile de fezabilitate. Din pacate, am capatat pentru Berceni spre sfarsitul anului avizul, nu am putut demara procedura de achizitie a proiectarii, pentru ca e urmatorul pas, si executiei. Pentru Caracal nu am avut aviz de la Ministerul Apararii Nationale avand in vedere apropierea de Craiova si de Deveselu. Avem promisiuni ca anul acesta Ministerul Justitie a avut discutii, a negociat cu Ministerul Apararii si avem promisiuni ca vom capata aviz ca nu sunt riscuri pentru zona Deveselu”, a mai afirmat directorul ANP.

Intrebat care a fost ultimul penitenciar construit, Marius Vulpe a spus ca penitenciarul de la Giurgiu, dar ca lucrarile nu au fost inca finalizate desi este dat in folosinta din anul 2000.

“Ultimul penitenciar, daca nu ma insel, este cel de la Giurgiu. A inceput constructia in 1994, a fost dat in folosinta in anul 2000 si se va finaliza in 2017. Mai sunt anexe de realizat”, a precizat directorul ANP.

De asemenea, intrebat de jurnalisti care este cel mai modern penitenciar, dar si cel mai aglomerat, Marius Vulpe a spus ca Penitenciarul Arad se incadreaza in prima categorie, iar Penitenciarul Satu Mare este supraaglomerat, avand un grad de ocupare de 200 la suta.

Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor a mai fost intrebat daca ministrul Justitiei i-a cerut un punct de vedere referitor la ordonanta privind gratierea, el raspunzand negativ.

“Nu si nici nu era temei sa-mi ceara un punct de vedere. Administratia Nationala a Penitenciarelor ofera statistici si problematica. Din a doua, a treia zi de mandat a domnului ministru m-am prezentat la dumnealui si i-am expus toate problemele, incepand cu supraaglomerarea, cu deficitul de personal, cu deficitul de cladiri, cu insuficienta resurselor financiare”, a mai declarat Marius Vulpe, precizand ca a solicitat pentru acest an un buget de 1,3 miliarde de lei.

El a precizat ca peste 500 de detinuti au castigat procese la CEDO si ca nu exista penitenciar in tara care sa nu aiba cauza pierduta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

“Sunt 530 de cazuri in care detinutii au castigat la CEDO. Va spun ca nu exista penitenciar din Romania care sa nu aiba dosare sau cauze pierdute la CEDO pe acest temei”, a mentionat Marius Vulpe.

Directorul general al ANP a fost prezent, marti, in Mamaia, la sedinta de bilant in cadrul Regiunii Sud-Est, care cuprinde Penitenciarul Poarta Alba, Penitenciarul Spital Poarta Alba, Penitenciarul Tulcea, Penitenciarul Braila, Penitenciarul Galati, Centrul de detentie Tichilesti, Penitenciarul Slobozia.

Sursa: Digi24.ro

Anunțuri

2 comentarii

  1. extras din Decizia CCR 681/23.11.2016
    18. Curtea a apreciat că este neconstituțională o interdicție de concediere a persoanelor cu funcții
    eligibile într-un organism sindical, câtă vreme măsura concedierii nu are legătură cu activitatea sindicală
    desfășurată, inclusiv în situațiile vizate de textul criticat în prezenta cauză, și anume pentru motivele
    prevăzute de art.61 din Codul muncii, care țin de persoana salariatului [lit.c) — „în cazul în care, prin
    decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a
    salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă
    ocupat”; lit.d) — „în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este
    încadrat”], respectiv pentru motivele prevăzute de art.65 din Codul muncii, care nu țin de persoana
    salariatului (și anume „desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive
    fără legătură cu persoana acestuia”). Astfel, Curtea a statuat că „textul de lege criticat nu distinge
    între situațiile în care concedierea pentru unul din motivele prevăzute de art.61 și 65 din Codul
    muncii ar avea legătură cu activitatea sindicală și situațiile în care nu există această legătură,
    doar în aceste din urmă situații concedierea pentru unul din motivele de la art.61 și 65 putând fi
    justificată. Astfel, textul de lege criticat instituie o prezumție absolută a existenței legăturii între
    activitatea sindicală și unul din motivele de concediere prevăzute de art.61 și 65 din Codul muncii. Or,
    protecția persoanelor alese în funcții de conducere ale organismului sindical trebuie să funcționeze
    exclusiv în raport cu activitatea sindicală efectiv desfășurată [astfel cum este prevăzută de art.220
    alin.(2) din Codul muncii], iar nu și în ceea ce privește activitatea profesională — de bază — a
    angajatului.” (paragraful 27 din Decizia nr.814 în noiembrie 2015). Aviz liderilor de sindicat!

  2. Părerea mea este că o grațiere ar trebuie dată dar individuală nu colectivă, pentru cei care merita.

Comentariile sunt închise.