Fostul presedinte al Curtii Constitutionale are si dansul o opinie si alege s-o expuna.

Fostul presedinte al Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, ofera o perspectiva neasteptata asupra gratierii si amnistiei. El sustine ca aceasta masura a statului este una buna, pentru ca avem nevoie de o reechilibrare a sistemului. Zegrean explica ca intelege protestele procurorilor, care considera ca prin gratiere li se distruge munca depusa pentru a-i plasa pe infractori in penitenciare.

„Gratierea este un act de clementa. In toate tarile se practica. Nu vreau sa dau exemplul presedintelui SUA care a gratiat 355 de oameni condamnati la inchisoare pe viata. Nimeni nu a contestat. Oriunde e necesara gratierea, oriunde in lume si in orice oranduire sociala. In 1990, s-au gratiat diversele infractiuni comise in timpul regimului comunist. In 1964, au fost amnistiate infractiunile politice. Daca nu s-ar fi amnistiat, foarte multi ar fi murit in inchisori.

Aceasta e o problema de politica penala. Totdeauna poti sa alegi pe cine gratiezi si pe cine nu. Nimeni nu poate contesta asta, iar Curtea Constitutionala a spus mereu ca nu se implica in probleme de politica penala. Parlamentul e cel care stabileste politica penala a tarii sau Guvernul in situatia aceasta. Ei stiu cel mai bine. De regula, legile acestea, la noi, s-au dat cand se exagera in anumite domenii. In timpul comunismului a fost o perioada in care oamenii erau condamnati ca mergeau si furau de pe camp dupa ce se termina culesul. A fost un decret, 406. Exista riscul ca toata tara sa aiba dosar penal, inclusiv copiii care mergeau in practic.

Daca veneau acasa cu o plasa de mere puteau fi cercetati penal, dar sigur ca nu aveau varsta pentru a fi trimisi in judecata. Se da gratiaza anumite fapte in functie de amploarea lor. Au fost atat de multi oameni condamnati pentru ca au furat de pe camp sau pentru ca si-au taiat propriii vitei incat ajungeam ca toata tara sa fie cu cazier judiciar. Asa ca s-a dat amnistie si s-a spus ca nu se mai considera intamplate acele fapte. A fost alta perioada in care foarte multi au fost condamnati pentru tentativa de trecere a frontierei pentru ca voiau sa fuga din tara de binele comunist.

Si aveau dosar penal. Asta inseamna politica penala. Statul stabileste: am prea multi condamnati sau am prea multi care comit abuz in serviciu si atunci nu gratiez abuzul in serviciu pentru ca le dau curaj sa o faca in continuare. La noi, se stie, cei mai multi din inchisori sunt cei cu furt si vreau sa va spun ca acum se pedepseste foarte tare. Inainte, pedeapsa pentru furt era de la 3 luni la 2 ani. Daca faceai 70 de furturi, faceai doi ani. Acum, daca ai mai multe furturi, poti ajunge la 32 de ani de inchisoare pentru furt.

Si in Europa se practica. Spania a avut mari probleme cu sistemul penitenciar si au facut si ei gratieri multe si tot nu au fost destule. Pana la urma, au fost sanctionati si ei, si ungurii, si mai multi pentru conditiile grele din inchisori. Am vazut recent celula in care locuieste tipul acela din Norvegia care a impuscat 80 de oameni. Sa ma iertati si romanii sa ma ierte. Multi nu au acasa conditiile pe care le are el in penitenciar. Unui infractor din Bistrita care a facut patru ani si jumatate de inchisoare in Olanda i-a parut rau cand a fost eliberat fiindca acasa nu a trait niciodata asa de bine ca acolo. E o chestie de civilizatie pana acum si de maturitate a societatii. Noi, romanii, 98% ne declaram crestini. Ce zice acolo? „iarta, Domane, pacatele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri”.

Niciodata criminalii, talharii, violatorii nu au beneficiat de amnistie si gratiere, cei care comit infractiuni cu violenta. De data aceasta, nici hotii, desi acolo suntem noi suverani, la infractiunile de furt. Altadata, ei scapau primii, dar acum nu scapa. Este o lege foarte soft. Foarte putini vor beneficia de ea, cei care sunt condamnati prin legi speciale, deci nu prin Codul Penal, cei cu infractiuni la Legea circulatiei, la legea Codului silvic, braconieri. Infractorii adevarati care repeta povestea puscariabila nu vor fi eliberati.

Cei care beneficiaza de actuala reglementare nu cred ca vor fi inapoi dupa doua luni cum am auzit ca se spune. Cei peste 60 de ani pot fi eliberati daca platesc prejudiciul cauzat prin infractiune, iar daca nu platesc, intr-un an de zile se intorc inapoi in penitenciar, asa zice in proiect. Este prima data cand vad o astfel de formulare, ceea e e bine fiindca acesta e scopul procesului penal sa fie recuperat prejudiciul si el sa fie reeducat. Iertat sa-mi fie: un om dupa 60 de ani nu mai poate fi reeducat.

Preocuparea lui e cu totul alta, isi face locul de veci si isi pregateste rugaciunile pentru ziua de apoi. Nu il poti reeduca. Si sigur ca e normal sa fii clement”, sustine Augustin Zegrean, intr-un interviu acordat timponline. Fostul presedinte al CCR sustine ca trebuie sa acordam incredere statului, atunci cand adopta astfel de masuri cum sunt amnistia si gratierea.

„Protestele sunt intotdeauna justificate pentru cei care le fac. Ei au un motiv sa iasa in strada. Eu nu m-am dus, de exemplu. Cand ai o nemultumire, trebuie lasat omul sa isi strige nemultumirea. Daca nu mai avem incredere in stat, in cine sa mai avem incredere? Ei stiu mai bine. Eu nu stiu cati oameni sunt in inchisori si cat de aglomerat este acolo. Stiu doar ca exista riscul iminent de a fi sanctionati de CEDO printr-o decizie pilot privind conditiile grele din penitenciare.

In ultima vreme am fost condamnati de nenumarate ori. Probabil Guvernul stie cate despagubiri a fost obligat sa plateasca pentru conditiile grele din inchisoare. Daca confunzi statul cu cel care este la putere, poti avea incredere sau nu, dar cata vreme guvernantii au fost alesi de o majoritate, ea decide. In democratie nu exista alt criteriu decat majoritatea decide. Daca majoritatea are incredere in aceasta putere, trebuie sa avem incredere in ei. Parlamentul e forul legiuitor al tarii, dar nu trebuie sa ne sperie asta.

Legile nu sunt facute pe vecie. Ele se schimba. Si acesta poate fi un argument pentru amnistie si gratiere. Azi o fapta e considerata infractiune, maine nu mai este, mai ales in domeniul economic. De aceea e bine sa faca din cand in cand cate o lege de gratiere sau de aministie. Dupa 15 ani nu e prea repede. Proiectul pe care eu l-am vazut nu e mai mare ca cele dinainte. Ultima mare gratiere a fost in 1988 cand practic s-au golit penitenciarele. Apoi a mai fost una in 1990 pentru alte fapte care nu au fost avute in vedere la cea din 1988″, mai arata Augustin Zegrean.

Zegrean arata ca ii intelege pe procurorii care se plang ca prin gratiere li se naruie munca depusa pentru a-i baga in inchisoare pe infractori.

„Sigur ca procurorii nu vor fi niciodata de acord cu gratierea si amnistierea fiindca acesta e jobul lor sa prinda hotii si sa-i duca la inchisoare. Ei prin asta isi vad naruite rezultatele muncii lor. Nu cred ca este asa. Eu va spun ca un om, dupa ce sta cu spaima in suflet, un an, doi, cinci pana il judeca, pana ajung sa il trimita in inchisoiare deja si-a ispasit pedeapsa. E mai greu sa stai cu spaima pe tine ca te prinde decat dupa ce stii ca te-a condamnat. Sunt lucruri foarte serioase care trebuie discutate.

E o stiinta aceasta, cu pedepsele, pe care, din pacate, nu o mai practica nimeni la noi. Ce ajunge in spatiul public sunt emotii legate de persoane, de nume, de situatii. Ce sa zic? Poate cei care au iesit in strada au fost victime ale unor infractiuni de coruptie. Au fost obligati sa dea mita, spaga cum se zice, cea marunta care sa da peste tot si s-au dus acolo din furia fata de functionarul public caruia trebuie sa ii dea spaga. Ei, functionarul acela nu e la inchisoare, e tot acolo si tot asteapta sa i se dea spaga. Nu se rezolva mare lucru. Nu vom fi mai cinstiti daca se da sau nu gratierea asta si amnistia. Nu vom fi mai cinstiti!”, mai spune fostul presedinte al CCR.

Sursa: stiripesurse.ro

Anunțuri