APADOR-CH apara drepturile detinutilor insa nu sustine gratierea avand in vedere proasta calitate a proiectului de act normati si pericolul pentru siguranta publica, dar si de eliminarea obligativitatii ca despagubirile sa fie achitate inainte de eventuala gratiere.

Asociatia non-guvernamentala APADOR-CH sustine ca proiectul de OUG privind gratierea este redactat “in graba si neglijent”, la unele prevederi putand avea beneficii cei care au comis omoruri, violuri, acte de terorism, crime impotriva umanitatii. ONG-ul cere retragerea proiectelor de ordonanta.

Reprezentantii asociatiei sustin ca o decizie de gratiere colectiva nu ar rezolva supraaglomerarea din penitenciare si declara ca proiectului actual ii lipseste si corelarea unor texte legale.

“Concret, in articolul 2 al proiectului se prevede gratierea partiala (cu 1/2) a pedepsei aplicate “persoanelor care au implinit varsta de 60 ani, femeilor insarcinate (gravide) sau persoanelor care au intretinere minori cu varsta de pana la 5 ani ori persoanelor diagnosticate, prin expertiza medico-legala, cu boli incurabile in faze terminale”. Dintr-o omisiune de corelare, articolul 3 alineatul 4 din proiect nu prevede exceptarea de la gratierea partiala pentru niciun fel de infractiuni, astfel ca este posbil ca de gratierea partiala (1/2 din pedeapsa sau chiar a restului de pedeapsa) sa beneficieze si cei care au comis omoruri, violuri, talharii, pedofilie, trafic de droguri, trafic de persoane, terorism, crime impotriva umanitatii (!).

De exemplu, de aceasta gratiere vor putea beneficia si Ion Iliescu, Petre Roman alaturi de ceilalti invinuiti in dosarul Mineriadei, proaspat redeschis tot dupa o condamnare a statului roman la CEDO, sau in dosarul Revolutiei.Asociatia solicita indreptarea acestei erori si prevederea in proiect ca infractiunile exceptate de la gratierea integrala (art. 1 din proiect) sunt exceptate si de la gratierea partiala (art. 2 din proiect)”, se arata intr-un comunicat APADOR-CH, citat de Mediafax.

Asociatia solicita inlocuirea din textul proiectului a sintagmei “persoanele care au in intretinere minori cu varsta de pana la 5 ani”, cu una mai precisa, care sa permita aplicarea actului normativ fara verificari si anchete suplimentare.

“APADOR-CH considera ca nu se justifica prevederea din art. 3 al. 3 din proiect, conform careia gratierea partiala nu este conditionata de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva. In mod normal, cand exista o problema reala constand in nerecuperarea prejudiciilor produse prin infractiuni, este inexplicabil cum de printr-un act de clementa se submineaza problema rezolvarii recuperarii prejudiciilor produse.APADOR-CH solicita ca printre infractiunile exceptate de la gratierea, integrala sau partiala, sa se numere si infractiunea de violenta in familie (art. 199 Cod penal)”, se noteaza in comunicat.

Reprezentantii ONG-ului declara ca daca proiectul va fi aprobat, Avocatul Poporului ar trebui sa se sesizeze si sa atace ordonanta de gratiere, pe motiv ca “in mod vadit, nu se justifica urgenta ceruta de Constitutie”.

Alte sase ONG-uri cer retragerea proiectelor de ordonanta privind justitia

Alte sase ONG-uri cer Ministerului Justitiei sa nu promoveze ordonantele de urgenta privind gratierea si modificarea codurilor. Asociatiile cer institutiei sa faca publice date referitoare la numarul de detinuti din penitanciare pentru a cauta impreuna solutii pentru supraaglomerare.

“Organizatiile semnatare considera inacceptabil ca acte normative de importanta deosebita cum sunt cele care privesc gratierea colectiva si modificarile codurilor penale sa fie elaborate in secret si promovate pe agenda Guvernului fara o consultare reala a societatii romanesti, fara a oferi posibilitatea societatii civile, reprezentantilor sistemului judiciar si tuturor celor care sunt in mod real interesati, de a-si exprima punctul de vedere. Aceste practici arunca Romania inapoi in anii ’90 si sunt incompatibile cu standardele unei tari care este membra UE. De altfel, acordarea unei gratieri colective prin intermediul unei ordonante de urgenta este o actiune fara precedent in istoria postdecembrista a Romaniei. Gratierile colective anterioare s-au facut prin lege, dupa dezbateri parlamentare care ofera posibilitatea puterii si opozitiei de a expune argumente pro si contra acestei masuri, asa cum este firesc intr-o democratie”, transmit ONG-urile printr-un comunicat comun de presa.

Organizatiile sustin ca felul in care este formulata ordonanta “pare sa serveasca mai degraba intereselor persoanelor care au primit condamnari pentru fapte grave, cum ar fi faptele de coruptie, infractiunile de abuz in serviciu, infractiunile impotriva infaptuirii justitiei si infractiunile electorale”, precizand ca de la masura gratierii sunt exceptate anumite infractiuni insa nu cele grave.

“Cat priveste gratierea partiala a unei jumatati din pedeapsa pentru anumite categorii de persoane constatam ca in privinta acesteia nu exista nicio limitare cu privire la natura infractiunii si nici nu este introdusa obligatia de a achita prejudiciul in termen de un an de la punerea in libertate [art. 3 alin (3)]. Asadar vor beneficia de gratiere partiala toti cei care au fost condamnati pentru orice fel de infractiuni, cu conditia sa fi implinit 60 de ani, sa sufere de o boala incurabila in faza terminala, sa aiba in intretinere copii cu varsta de pana la 5 ani sau sa fie insarcinate”, se precizeaza in comunicat.

In ceea ce priveste ordonanta de modificare a codurilor penale, asociatiille spun ca punerea in acord a acestora cu deciziile CCR “este doar un pretext deoarece nu toate deciziile CCR se regasesc in modificarile propuse, iar unele dintre ele, cele care sunt periculoase, nu au legatura cu deciziile CCR”.

“De exemplu, conditionarea anchetelor penale la infractiunile de abuz in serviciu de depunerea unei plangeri prealabile face practic imposibila anchetarea abuzului in serviciu impotriva intereselor publice pentru ca, in acest caz, chiar inculpatii ar trebui sa fie cei care solicita parchetului anchetarea propriei conduite infractionale. Introducerea unui prag valoric de 200.000 de lei (aprox. 50.000 euro) va opera ca o dezincriminare a faptelor care se situeaza sub acest prag. (…) Modificarile propuse la infractiunea de abuz in serviciu au ca rezultat golirea acesteia de continut si imposibilitatea efectuarii urmaririi penale atunci cand partea vatamata este statul”, explica ONG-urile, precizand si ca in cazul dezincriminarii neglijentei in serviciu nu este oferita nicio explicatie.

Potrivit sursei citate, conflictul de interese este golit de continut “prin conditionarea existentei infractiunii de natura necuvenita a foloaselor obtinute”.

“Nu este prima data cand se incearca dezincriminarea de facto a conflictului de interese prin introducerea sintagmei foloase necuvenite, care a fost respinsa deja de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 2/2014 . Modificarea legislatiei penale in acest fel ar fi, deci, neconstitutionala”, spun asociatiile.

In privinta denunturilor, organizatiile spun ca rezultatul va fi disparitia acestui mod de sesizare a organelor de urmarire penala.

Precizarile au fost facute printr-un comunicat de presa de sase organizatii non-guvernamentale :ExpertForum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), Freedom House-Romania si Grupul pentru Dialog Social (GDS).

Legea gratierii la care se gandeste ministrul Justitiei ar putea avea efect si asupra celor care vor fi condamnati pentru tragedia cu 64 de morti si aproape 200 de raniti din clubul Colectiv. Avertismentul vine de la procurorii Parchetului General, care conduc ancheta.

Sursa: RomaniaTV

Advertisements