Greu de crezut ca opinia judecatorilor va avea ecou intr-o mass-media controlata generos de actuali si cei care evita sa fie in viitor detinuti. Si, greu de crezut ca PSD daca are de platit vreo datorie n-o va plati acum cand inca mai sunt pe valul procentului obtinut la alegeri.  Aici gasiti detalii.


ShortTermSitewide-15usd728x90

Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” se delimiteaza de declaratiile lui Florin Iordache, potrivit carora gratierea ar fi sustinuta de asociatiile profesionale ale magistratilor, precizand ca situatia grava a sistemului penitenciar nu e noua si nici inedita. Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” se prezinta ca persoana juridica de drept privat, nonprofit, neguvernamentala si apolitica. Presedintele asociatiei este judecatorul Curtii de Apel Bucuresti, Dragos Calin, iar asociatia are cateva sute de membri.

„Situatia grava a sistemului penitenciar din Romania nu este insa nici noua, nici inedita, au existat multe alte state europene care s-au confruntat cu acelasi fenomen, din experienta carora trebuie extrase cele mai bune remedii. (…) Imprejurarea ca problema cazarii detinutilor la un nivel compatibil cu dispozitiile Conventiei nu a fost rezolvata de decidentul politic dupa o perioada de peste 5 ani de la primele condamnari CEDO (..), coroborata cu lipsa unor remedii progresive eficiente in aceeasi perioada, creeaza unui observator obiectiv impresia ca acest fenomen este folosit, la apogeul sau, tot de decidentul politic, ca pretext pentru a promova proiecte legislative care sa zadarniceasca lupta impotriva coruptiei sau a infractionalitatii, in general. Puterea legislativa si puterea executiva sunt responsabile pentru condamnarile privitoare la conditiile din penitenciare, avand in vedere ca nu au luat in timp util masurile legale si administrative adecvate pentru evitarea si stoparea suprapopularii penitenciarelor”, transmite Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” printr-un comunicat de presa.

Asociatia de magistrati prezizeaza ca printre masurile generale impuse de Curtea de la Strasbourg spre implementare de catre statele membre nu se regasesc gratierea sau amnistia colectiva.

„Pentru implementarea masurilor generale, chiar si in ipoteza unei hotarari-pilot contra Romaniei, CEDO acorda o perioada de cel putin 6 luni (in cazul Belgiei, 2 ani), in care exista posibilitatea realizarii unui calendar previzibil pentru implementarea masurilor, astfel ca nu exista nicio urgenta in adoptarea unei legi de amnistie sau gratiere colectiva inainte de a epuiza toate celelalte remedii, care sa elimine si cauzele pe viitor (termen mediu si lung), nu doar efectele. In rapoartele de specialitate internationale s-a concluzionat ca amnistia sau gratierea colectiva sunt problematice din punctul de vedere al principiilor sustenabilitatii, al respectarii statului de drept si al separarii puterilor in stat. Astfel de masuri pot avea ca efect scaderea increderii in justitie si accentuarea sentimentului de insecuritate sociala, fara a conduce in realitate la eradicarea suprapopularii penitenciarelor, efectul putand fi doar de scurta durata”, mai transmit magistratii.

Judecatorii dau exemplu raportul de tara MCV din anul 2015, in care s-a consemnat ca „respingerea de catre Parlament, in luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opozitia fata de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnati pentru infractiuni de coruptie. Totodata, faptul ca, dupa nici o saptamana de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectiva a fost scos din sertare in Parlament dovedeste ca aceasta problema nu este inchisa”.

„In privinta infractiunilor de coruptie, in multe state cu standarde democratice poate mai reduse decat cele adoptate de Romania (Venezuela, Pakistan, Republica Africa de Sud), procedeele de amnistie sau gratiere colectiva au fost respinse de tribunalele constitutionale sau instantele supreme. Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” subliniaza ca intr-o societate macinata de coruptie este necesara cresterea capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajeaza fenomenul, iar nu amnistierea unor infractiuni, gratierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora”, mai spun magistratii.

Ministrul Justitiei, Florin Iordache, a declarat, marti, inainte de sedinta Plenului CSM, in legatura cu legea amnistiei si a gratierii, ca va discuta despre o eventuala legea a gratierii cu premierul dupa ce se vor incheia discutiile la CSM.

„Trebuie sa luam o decizie la nivelul Guvernului. La plecarea de la CSM ma voi intalni cu prim ministrul. (…) Amnistie, din punctul meu de vedere, nu trebuie luata in vedere, dar gratierea este sustinuta de asociatiile profesionale, pentru ca este un atribut al fiecarui stat in materie penala pentru un astfel de act de clementa”, a declarat Florin Iordache.

La discutiile cu ministrul justitiei, asociatiile de magistrati UNJR si AMR au subliniat ca pentru o eventuala lege a gratierii este necesara o dezbaterea publica.

Sefii marilor parchete, DNA, DIICOT si Parchetul General, s-au pronuntat impotriva unei astfel de legi. Ministrul Justitiei a mai declarat ca este necesara „”accelerarea” legilor justitiei care sunt in dezbatere la CSM, printre care si legea privind raspunderea magistratilor.

Sursa: Mediafax

Anunțuri