Deja-vu | Amestecul securistilor in justitie

Deja-vu | Amestecul securistilor in justitie

O stire care n-a facut valva: CSAT a decis constituirea de echipe mixte SRI – DNA. Hmmm. Chiar nu-si aminteste nimeni de vremurile cand securitatea era si organ de cercetare penala?!

ShortTermSitewide-15usd728x90

Sociologul Mirel Palada (directorul Institutului de sondare a opiniei publice „Sociopol”) arata, luni, intr-o postare pe pagina personala de Facebook, ca din anul 2015 increderea in justitie a scazut covarsitor.

„Societatea, acest mare animal flamind de dreptate. Si cind dreptatea nu i se da si incepe sa vada manipularea, animalul reactioneaza. Intelepciunea animalelor mari cit o tzara”, a scris Palada, pe Facebook.

Si presedintele UNJR Dana Cristina Garbovan sustinea, in aprilie, ca increderea romanilor in justitie a scazut ca rezultat al campaniei facute de unele autoritati care au vrut identificarea sistemului judiciar cu activitatea DNA, dar si al numirilor netransparente la parchete si al „justitiei televizate”.

Mai mult, dezvaluirile recente ale lui Sebastian Ghita pun sub semnul intrebarii functionarea corecta a institutiilor statului de drept.

Sociologul Mirel Palada a precizat pentru PSnews.ro ca este vorba despre o scadere de la maximum 64% incredere in justitie in februarie 2015 pana la 44% in ianuarie 2017.

Paragraful ofera explicatia legala pentru toate actiunile comune ale ofiterilor de informatii si ale procurorilor din ultimii ani, mai ales pentru actiunile care i-au vizat pe politicieni. Problema acestor decizii cu caracter secret ale CSAT nu este ca legifereaza colaborarea dintre justitie si serviciile secrete, ci ca ele exced cadrul legal cunoscut. Practic, pentru ca din diferite motive legile nu puteau fi modificate in sensul sustinerii luptei anticoruptie, acestea au fost completate prin deciziile CSAT.

De ce nu s-a putut respecta procedura legala – ar trebui sa raspunda fostul presedinte Traian Basescu, dar si alti politicieni aflati in functii de conducere din 2005 pana astazi, printre care si fostii premieri Calin Popescu Tariceanu, Emil Boc si Victor Ponta. Practic, toti politicienii au sustinut in acesti 11 ani binomul Justitie – Servicii, crezand ca-l vor controla in folosul lor. Si toti sunt acum nemultumiti de propria lor creatie, cand aceasta le-a scapat din maini si i-a taxat ca beneficiari ai coruptiei.

Lipsa procedurii poate naste abuzuri

In documentul remis publicului, judecatorii spun ca „artificiul“ de a completa legea „prin decizii secrete“ reprezinta un precedent periculos si o impiedicare a cetatenilor sa cunoasca in mod real cat de extinse sunt competentele unor institutii de stat. „Aceste verificari prealabile, facute de un serviciu de informatii in afara cadrului procesual penal, fara a exista o procedura si fara ca ulterior persoana verificata sa ia cunostinta de continutul raportului, pentru a se putea apara in raport de aceste acuze, este posibil sa fi fost aplicabile si in cazul functiilor de conducere din justitie. Cererea UNJR adresata presedintelui Iohannis pentru a se lamuri acest aspect a ramas fara un raspuns concret“, se mai afirma in comunicatul UNJR.

In privinta relatiei dintre Parchete si serviciile de Informatii, CSAT a precizat ca relatiile de cooperare interinstitutionala s-au materializat in „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmarire penala, in scopul contracararii riscurilor derivate din derularea unor activitati cu caracter infractional“.

Existenta unor „echipe mixte“ SRI – procurori a fost anuntata de presedintele Traian Basescu intr-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, in cadrul caruia a spus ca „a fost emisa o hotarare CSAT care mentioneaza toate institutiile cu responsabilitati in depistarea si combaterea acestui proces, dar responsabilizeaza masiv si SRI. O hotarare CSAT in care, de exemplu, se specifica obligativitatea functionarii unor structuri mixte Parchet – SRI – Politie, pe diverse paliere, de la depistarea si combaterea coruptiei in Justitie pana la combaterea evaziunii fiscale“.

Prezenta acestor „echipe mixte“ SRI – procurori, care nu au nicio baza normativa publica, a fost relevata si de directorul SRI, Eduard Hellvig.

„SRI aloca resurse umane, resurse procedurale si tehnologice de cel mai inalt nivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce in sute de echipe operative comune, care reprezinta un parteneriat interinstitutional de succes“, a spus Eduard Hellvig la bilantul DNA pentru anul 2015.

Pentru lamurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat institutiilor implicate informatii privind componenta, competenta, modul de actionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost insa respinse, pe motiv ca informatiile legate de acestea sunt clasificate.

CSAT, peste legi

„Problematica coruptiei care se regaseste ca vulnerabilitate in noua Strategie nationala de aparare a tarii pentru perioada 2015-2019 este unul dintre elementele centrale ale Strategiei de informatii 2015-2019 a SRI, adoptata in sedinta CSAT din 10 decembrie 2015, fiind vizate amenintarile la adresa securitatii nationale care sunt asociate coruptiei, precum si cele derivate din disfunctiile marilor sisteme publice, cu impact asupra calitatii vietii oamenilor“, se mai arata in raspunsul remis de generalul Oprisor UNJR.

In concluzie, conlucrarea dintre justitie si serviciile secrete va continua si in urmatorii doi ani. Nimic rau, daca aceasta colaborare ar reusi sa capete si o forma legala, la vedere, caci cel putin pentru moment magistratii considera ca exista o discrepanta intre Constitutie si hotararile CSAT si ca „Romania se afla in acest moment in situatia in care, in afara Constitutiei si a legilor tarii, la care toata lumea are acces, exista hotarari secrete date de o alta autoritate decat cea legislativa, care au creat noi organisme (precum Centrul National de Interceptari), au extins atributiile si competentele institutiilor statului, fara ca cetatenii sa poata sti daca si cat de mult acestea afecteaza drepturile lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil si o justitie independenta“.

Sursa: Cotidianul