luju.ro ne spune ce-ar face dac-ar fi ministrul justitiei. Transparenta, evitare conflicte de interese si raspunderea magistratilor. Si, desigur o lege de amnistie si gratiere nu treaba aia incurcata cu zile castig pentru conditii improprii.

Una dintre marile asteptari ale romanilor de la noul guvern PSD este responsabilizarea Justitiei. Daca PSD nu va intelege sa faca reforma reala, imediata, fara jumatati de masura, grupurile de crima organizata cultivate de ani de zile in marile instante si parchete ii vor “rezolva” pe liderii acestui partid cu dosare fabricate, asa cum au facut pana acum.

Nu am dubii ca PSD e constient de pericolul grupurilor de crima organizata din DNA, ICCJ, PICCJ, unele curti de apel si tribunale – aflate in “campul tactic” al SRI – care au nenorocit societatea romaneasca si au pus tara pe tava unor interese straine. Scapate de sub control dupa iesirea tatucului lor Traian Basescu, aceste grupuri cu sustinere externa au crezut ca pot conduce tara si face jocuri.

Aceste grupuri au devenit un pericol pentru justitiabili, pentru ca ele se traduc in practica prin existenta unor judecatori si procurori care fac ce vor muschii lor in dosare, ca ei au invatat ca nu dau nimanui socoteala. Unii dintre acesti oameni ai sistemului sunt labili psihic (te ingrozesti ca sistemul a putut da putere unor asemenea diletanti), altii sunt pur si simplu oportunisti si ticalosi. Exact de aceste elemente e nevoie sa se curete sistemul judiciar, iar PSD si viitorul CSM (cu care se pot conjuga eforturile) sa determine primele trageri reale la raspundere a unor magistrati pentru dosare fabricate. Nicio reforma nu va reusi in justitie daca procurorii si judecatorii care au fabricat dosare si au executat oameni nevinovati nu vor fi pusi sa plateasca.

Nu e usor insa sa faci curat in Justitie, pentru ca este o zona unde nu poti intra cu barda. Nu cred ca PSD are multi specialisti care sa inteleaga cum functioneaza sistemul de justitie ori cum se poate actiona astfel incat sistemul sa se autocurete fara ca celelalte puteri in stat sa se imixtioneze in actul de justitie. In Justitie e nevoie de magistrati ca sa faci dreptate in interiorul sistemului. Nu poti sa vii cu oameni din afara si nici sa aplici masuri de natura sa afecteze independenta magistratului.

E nevoie urgenta de un set de masuri legislative care sa le garanteze romanilor ca Justitia va deveni un serviciu public, sub control inter departamental, asa cum ar trebui sa fie. Din experienta de jurnalist specializat pot spune ca magistratilor le este cea mai mare teama de transparenta – iar aceasta trebuie sa fie principala arma a PSD in reformarea Justitiei.

PSD trebuie sa numeasca un ministru nu doar priceput in domeniu, cat mai ales curajos, care sa nu se intimideze la atacurile la care ar putea fi supus de propaganda anti-romaneasca. Daca nu gaseste un asemenea om, mai bine sa o lase balta!

Daca maine as fi, presupunand, ministrul Justitiei, as promova in trei luni un set de proiecte de lege extrem de eficiente, pentru care m-as bate in Parlament, care sa vizeze reforma Justitiei pe trei paliere:

-transparenta sistemului judiciar;

-prevenirea conflictelor de interese;

-raspunderea efectiva, inclusiv pentru solutii;
TRANSPARENTA IN JUSTITIE
-mapele profesionale ale magistratilor sa fie facute publice pe siteul CSM (n.a. – acestea au fost secretizate abuziv de actualul CSM);
-numele procurorilor si judecatorilor sa nu mai poata fi secretizate si nici sa poata constitui date cu caracter personal;
-fiecare judecator si procuror va avea in fata sa, in sala de judecata ori pe biroul de lucru cu justitiabilii, placuta cu numele sau (n.a. – dupa modelul existent la Curtea de Apel Bucuresti);
-parchetele vor emite comunicate de presa ori de cate ori o trimitere in judecata a fost solutionata cu solutie de achitare si vor prezenta scuze publice persoanelor achitate, sub sanctiunea amenzii judiciare pentru conducatorul unitatii de parchet (n.a. – in SUA, unde procurorii sefi sunt alesi, scuzele publice sunt o practica curenta);
-instantele vor emite comunicate de presa ori de cate ori o hotarare judecatoreasca penala definitiva va fi reformata in cai extraordinare de atac;
-CSM va centraliza si va da anual publicitatii inventarul erorilor judiciare la nivel de parchete si instante, pe categoriile: trimiteri nejustificate in judecata; achitari cu/fara arestati; condamnari gresite in caile ordinare de atac; inventarul revizuirilor admise; al contestatiilor in anulare admise; al recursurilor in casatie etc. (n.a. – in perioada comunista si circa 10 ani dupa revolutie aceste inventare anuale s-au tinut, dar s-a renuntat la ele pentru a se ascunde clasei politice dimensiunile rebuturilor din sistem);
-PICCJ va da publicitatii anual lista nominala a procurorilor care au inregistrat achitari ca urmare a rechizitoriilor emise, precum si date despre natura achitarii inregistrate si va comunica publicului masurile imputate procurorilor de caz (n.a. – in perioada comunista procurorii care inregistrau achitari erau scosi si criticati in fata colectivelor profesionale si nu mai vedeau promovare ani in sir);
-Ministerul Finantelor va da anual publicitatii sumele platite de stat pentru acoperirea prejudiciilor rezultate ca urmare a erorilor judiciare si va comunica opiniei publice masurile dispuse pentru recuperarea prejudiciilor;
-Ministerul Finantelor va emite comunicate de presa ori de cate ori va initia actiune in regres impotriva unui procuror sau judecator si va informa despre natura erorii judiciare cauzatoare de prejudicii, partile implicate, instanta investita cu solutionarea procesului si finalitatea actiunii civile in justitie;

PREVENIREA CONFLICTELOR DE INTERESE IN JUSTITIE
-promovarea procurorilor in functia de judecator nu va mai fi posibila decat cu parcurgerea succesiva, pe baza de examen si vechime in functia de judecator, a gradelor profesionale (de judecatorie, tribunal, curte de apel, inalta curte);
-nu vor putea fi numiti procurori la DNA si la alte parchete decat daca vor dobandi pe baza de examen si vechime in profesie gradul profesional aferent respectivei unitati de parchet (n.a. – se va pune capat practicii discriminatorii de aducere pe simple interviuri a unor procurori de judecatorie sau tribunal, direct la DNA si alte structuri de parchet de inalta curte);
-magistratii nu vor mai avea nevoie de certificate ORNISS pentru a avea acces la documentele secrete din dosarele deduse judecatii, potrivit nevoii de a cunoaste (n.a. – se va ridica astfel controlul si supravegherea SRI asupra magistratilor care au fost determinati sa semneze angajamente);
-interzicerea sub sanctiunea excluderii din magistratura a vizitelor procurorilor si judecatorilor in sedii de ambasade sau alte reprezentante politice si a primirii din partea unor state straine de decoratii, premii si avantaje de orice natura (n.a. – se va elimina banuiala legitima a cointeresarii externe si tradarii nationale);
-idemnizatia de magistrat nu se va mai incasa atunci cand un procuror sau judecator indeplineste o functie in afara sistemului judiciar (n.a. – la ora actuala zeci de magistrati lucreaza in institutii publice, dar incaseaza idemnizatia de magistrat pe posturi unde un functionar ar fi platit de cateva ori mai putin);
-interzicerea detasarilor magistratilor in institutii din afara sistemului judiciar (n.a. – detasarea a devenit un instrument de cointeresare si chiar de aservire politico-judiciara practicata pe scara larga);
-interzicerea, sub sanctiunea nulitatii actelor indeplinite, a delegarii procurorilor si judecatorilor pe functii de conducere mai mult de 6 luni (n.a. – in prezent multe functii-cheie, in special din parchete, sunt ocupate de magistrati delegati de ani de zile pe respectivele posturi, care nu sunt scoase dinadins la concurs, pentru ca magistratii delegati sa fie la mana sefilor marilor parchete);
-interzicerea participarii magistratilor la evenimente de orice natura organizate de ONG-uri, precum si primirea de avantaje si foloase de orice natura din partea acestora, cu exceptia in care procurorul sau judecatorul are aprobare din partea CSM sa participe la evenimente organizate sub egida Consiliului (n.a. – numerosi magistrati au ajuns sa primeasca bani sub masca drepturilor de autor de la ONG-uri pentru cuvantari sau lucrari, ori sa beneficieze de sejururi in tara si in strainatate, existand suspiciuni de cointeresare si chiar cazuri flagrante de incompatibilitate);
-desfiintarea tuturor posturilor de magistrati asimilati (n.a. – exista sute de functionari in diverse institutii care incaseaza idemnizatii egale cu ale magistratilor doar pentru ca au sustinut niste examene specifice, si care nu au lucrat o zi ca procuror sau judecator, fara sa aiba activitati de complexitatea unui magistrat. Banii care vor rezulta din desfiintarea posturilor de magistrati asimilati pot fi folositi pentru finantarea sistemului judiciar);

RASPUNDEREA MAGISTRATILOR

-constituie eroare judiciara si va fi recunoscuta ca atare privarea de libertate nejustificata, condamnarea definitiva desfiintata intr-o cale extraordinara de atac, trimiterea in judecata nejustificata, precum si condamnarea statului roman la o instanta internationala pentru incalcarea unui drept fundamental al omului legat de actul de justitie;

-in cazul procurorilor a caror rechizitorii au fost invalidate cu solutii de achitare pe temeiul: nu exista probe, fapta nu e prevazuta de legea penala (cu exceptia dezincriminarii) ori fapta nu a fost savarsita de persoana trimisa in judecata, se va aplica sanctiunea retrogradarii din functie sau a excluderii din magistratura, functie de gravitatea faptei. Hotararea judecatoreasca definitiva de achitare va reprezenta autoritate de lucru judecat si va sta la baza masurii de sanctionare;

-judecatorul sau procurorul responsabil de emiterea unui act pentru care statul roman a fost condamnat de instantele internationale pentru incalcarea unui drept fundamental al omului legat de actul de justitie va suporta contravaloarea despagubirilor platite de stat si va fi sanctionat disciplinar. La a doua condamnare a statului roman pentru incalcarea unui drept fundamental al omului legat de un act de justitie, generata de un magistrat, sanctiunea aplicata va fi excluderea din magistratura;

-raspunderea disciplinara se va prescrie in 10 ani de la comiterea faptei, iar pentru angajarea raspunderii civile prescriptia va interveni la 5 ani de la data la care statul roman a acoperit prejudiciul produs victimei erorii judiciare;

-statul va initia de indata, dupa acoperirea prejudiciului cauzat, actiune in regres impotriva magistratului care a comis eroarea judiciara, la instanta civila competenta, care va decide asupra angajarii raspunderii civile a magistratului in cauza. La stabilirea angajarii raspunderii va sta hotararea judecatoreasca definitiva prin care s-a stabilit nevinovatia persoanei acuzate ori incalcarea unui drept fundamental al omului (n.a. – Important! Politicul nu va putea fi acuzat ca face ingerinte in actul de justitie intrucat solutia de imputare a prejudiciului va fi pronuntata de instanta civila competenta);

-se va reintroduce in categoria sanctiunilor disciplinare retrogradarea in functie la o instanta sau parchet inferioare, cu pierderea ultimului grad profesional dobandit, si interdictia de a mai promova in grad timp de 5 ani de la retrogradare (n.a. – Aceasta sanctiune a existat in trecut dar a fost eliminata);

-orice magistrat condamnat penal definitiv pentru o infractiune in legatura cu serviciul ori sanctionat cu excluderea din magistratura pentru motive profesionale imputabile va pierde pensia de serviciu, iar daca a incasat-o in intervalul de la pensionare la condamnare sau sanctiune va fi obligat sa o returneze;

-buna reputatie profesionala si in societate va deveni conditie cumulativa pentru indeplinirea functiei de magistrat si va putea fi invocata in fata CSM de orice persoana interesata atunci cand exista elemente care incalca aceasta conditie;

ALTE MASURI URGENTE

-Evident, orice ministru de justitie responsabil va trebui sa emita cat mai urgent un proiect de lege de gratiere si amnistie, care sa duca la evitarea unei hotarari-pilot a Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, impotriva Romaniei, situatie de nedorit si care risca sa ne coste cel putin 1 miliard de euro despagubiri catre detinuti intr-o prima etapa. Exemplul Italiei, condamnata de CEDO pentru conditiile inumane de detentie – situatie identica cu cea in care se afla Romania – de a gratia restul de pana la 5 ani din pedepsele pentru infractiunile comise fara violente, e unul de urmat.
-pentru protectia si asigurarea independentei judecatorului este nevoie de constituirea unei sectii specializate la nivelul PICCJ care sa ancheteze exclusiv faptele judecatorilor. Nu este normal ca procurorii DNA, DIICOT sau altui parchet, care emit rechizitoriul si sustin acuzarea in instanta, sa poata face dosar penal judecatorului pentru ca au fost deranjati de solutia acestuia;

Despre ce ar fi de facut in Justitie se poate vorbi luni de zile. Important e ca masurile ce trebuie urgent luate sa fie in interesul cetateanului, sa fie de bun simt, iar Justitia sa devina un serviciu public in care lumea sa aiba incredere.

P.S. – Toate masurile de mai sus nu constituie ingerinte ale altor puteri in stat in activitatea instantelor si parchetelor si nu afecteaza independenta magistratilor pe solutii. Asemenea masuri exista si in legislatiile altor state si niciun magistrat corect si profesionist nu ar avea motive sa se teama.

Sursa: luju.ro

Anunțuri