Iata ca s-au mai scris lucrari ‘stiintifice’ si in 2016 in pofida scandalului pe aceasta tema.

NewYearsPromo-10usd728x90
Aproape 30 de detinuti care vor sa isi reduca pedeapsa au scris in acest an 41 de lucrari stiintifice, pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentara, evaziune fiscala si coruptie, pana la cresterea bovinelor si a sinsilelor.

Reprezentantii Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) spun ca 29 de persoane incarcerate au publicat in acest an 41 de lucrari stiintifice si le-a fost redusa pedeapsa.

Domeniile stiintifice abordate de detinuti in scrierile lor sunt dintre cele mai variate, incepand de la cele economice, juridice si de mediere a conflictelor, pana la cresterea bovinelor sau a sinsilelor.

Astfel, in ultimul an, din spatele gratiilor au ajuns direct in tipografii lucrari precum „Imunitatea parlamentara in Romania si Europa“, „Medierea conflictelor in relatiile umane“, „Bazele economice ale hidroenergeticii“, „Aspecte privind frezarea la macro si micro scara“, „Impactul auditului intern asupra activitatii economico-financiare in sectorul public“ sau „Managementul in gestionarea eficientei in IMM-uri (controlling-ul)“.

Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de detinuti, fiind publicate lucrari ale acestora despre evaziune fiscala, coruptie sau jurisprudenta CEDO. Fie ca le-au intitulat „Evaziunea fiscala in Romania“, „Aspecte teoretice si de practica judiciara privind infractiunile de coruptie“, „Actiunea civila din procesul penal – in noua reglementare“, „Procesul managerial juridic din Romania in contextul european si international al autoritatii judiciare“, „Managementul resurselor umane in cadrul sistemului judiciar“, „Indrumar de cunoastere a mediului penitenciar si a probatiunii“, „Aspectele teoretice si practice ale jurisprudentei CEDO“, „Analiza manageriala comparativa asupra continutului si limitelor revizuirii administrative si judiciare a evaluarii profesionale a magistratilor“ sau „Justitia penala pentru minori“, autorii lucrarilor stiintifice au primit in schimbul redactarii lor zile in minus din pedepsele pe care le executa.

Unii dintre detinuti s-au gandit si la subiecte de protectia mediului, iar analiza lor a fost reflectata in lucrari stiintifice intitulate „Solutii energetice eficiente de racire si incalzire“, „Analiza termo-energetica a unor cicluri avansate cu coabsorbant de conditionare a aerului“, „Energia eoliana si mediul“ sau „Economia factorilor de mediu“.

„Povestea presei“, „Multiculturalitatea reflectata in turism – Studiu de caz: America“, „Tasnadul medieval – Monografie locala“, „Abordari teoretice si practico-metodice ale predarii jocului de fotbal in centrele de copii si juniori din perspectiva interdisciplinara“, „Armele secolelor XV-XVII din campul de lupta in panopliile colectiilor“, „Monografia orasului Campina“ si „Godinesti, file de istorie“ sunt alte cateva titluri de lucrari care au ajutat detinutii sa-si reduca pedeapsa.

Adrian Nastase, Irina Jianu si fostul procuror Maximilian Balasescu, printre cei care au scris lucrari stiintifice in detentie

Printre detinutii cu notorietate care au reusit sa inlocuiasca zilele din inchisoare cu cele de libertate se afla fostul premier Adrian Nastase, fostul procuror Maximilian Balasescu, dar si fosta sefa a Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), Irina Jianu.

Adrian Nastase a scris, in timp ce era in Penitenciarul Jilava, lucrarea „Cele doua Romanii“, despre care fostul premier spunea ca este alcatuita din ceea ce a inteles el ca s-a intamplat in ultimii zece ani, pentru a se evita repetarea unor greseli. Nastase a fost eliberat conditionat pe 21 august, iar din pedeapsa i-au fost scazute zilele primite in schimbul redactarii acestei lucrari.

„De ce am scris cartea? Am descoperit ca exista Alzheimer colectiv, care ne face sa uitam unele lucruri si sa avem o senzatie inevitabila sa repetam unele greseli. (…) Prima prezentare a cartii a fost in cadrul Clubului de la Jilava, care functioneaza in continuare. Este o dezbatere in care fiecare vorbeste despre subiectul pe care-l stie. Unii au vorbit despre apicultura, altii despre conducta fara sapatura, eu am vorbit despre politica“, spunea Nastase, aratand ca aceasta carte nu contine „impresii de calatorie din Jilava“ si este atent documentata, iar sotia si fiii sai „au batut-o la masina, au tehnoredactat-o“.

Tot in penitenciar a scris si fostul procuror Maximilian Balasescu, lucrarea sa fiind intitulata „Criminalitatea organizata sau pluralitatea constituita de infractori“.

„Lucrarea reprezinta o premiera in doctrina noastra penala, dovedindu-si pe deplin utilitatea si oportunitatea, intrucat in ultimul deceniu pluralitatea constituita de infractori sau criminalitatea organizata a cunoscut o evolutie, o perfectionare care a determinat, la nivel national si international, o modificare a legislatiei penale, pentru a se putea realiza un cadru juridic adecvat, care sa permita combaterea eficienta a unui astfel de tip de infractionalitate si o cooperare internationala in acest domeniu“, arata profesorul universitar dr. Ilie Pascu, in descrierea cartii fostului procuror.

Condamnat definitiv la cinci ani de inchisoare, pe 17 iunie 2013, Maximilian Balasescu a fost incarcerat la Penitenciarul Jilava, Sectia a IV-a, unde sunt inchisi fosti magistrati, procurori si politisti, acestia fiind protejati de restul detinutilor.

Pe lista detinutilor cu notorietate care au redactat lucrari stiintifice din spatele gratiilor este si Irina Jianu, fosta sefa a Inspectoratului de Stat in Constructii.

„Evolutia structurilor de rezistenta de-a lungul timpului“ este denumirea lucrarii stiintifice redactate de Irina Jianu in Peniteciarul din Bacau, acolo unde ea executa pedeapsa de sase ani si noua luni inchisoare, in urma condamnarilor primite in dosarele „Trofeul calitatii“ si „Zambaccian“, in care a fost condamnat si Adrian Nastase.

Surse din anturajul Irinei Jianu spun ca lucrarea contine detelii tehnice, planse si scheme care arata modul in care au evoluat structurile de rezistenta ale constructiilor, incepand cu zidul dacic si terminand cu zgarie-norii.

Cum se scrie o lucrare stiintifica in penitenciar

Pentru a fi luata in considerare la liberarea conditionata, detinutul trebuie sa anunte conducerea penitenciarului ce lucrare stiintifica doreste sa realizeze si sa aiba in acest sens si o recomandare scrisa privind relevanta tematicii in domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferentiar universitar din specialitatea in care urmeaza sa fie elaborata lucrarea.

Detinutului i se pune la dispozitie un spatiu, iar impreuna cu indrumatorul, stabileste un program in care va scrie lucrarea, pe numar de zile si de ore. Acesta este supravegheat pe durata in care scrie lucrarea. Ulterior, detinutul trebuie sa publice lucrarea.

Potrivit Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, „in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera trei zile executate pentru doua zile de munca“.

Sursa: Mediafax

Anunțuri