VIDEO 27 de ani de la Revolutie

VIDEO 27 de ani de la Revolutie

Mediafax ne aminteste ca se implinesc 27 de ani de cand romanii si-au castigat in strada libertatea in decembrie 1989, dandu-si viata pentru a schimba destinul unei tari sufocate de un regim totalitar. Au murit atunci peste 1.000 de oameni, peste 3.000 au fost raniti. Au trecut 27 de ani, vinovatii nu au fost pedepsiti. Nu s-a facut dreptate. Gandul prezinta o serie de imagini-document din decembrie 1989.

penitenciare-info_468x60

Dupa ce a fost clasat initial, dosarul Revolutiei a fost redeschis in acest an dupa ce judecatorii au constatat, in iunie, superficialitatea cu care s-au facut cercetarile. In noiembrie, procurorii militari au anuntat extinderea urmaririi penale, in rem, cu privire la infractiuni contra umanitatii. Magistratii arata ca „pentru pastrarea puterii, noua conducere politica si militara de dupa 1989 a determinat uciderea, respectiv lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane”.

Procurorii mai arata ca, prin dezinformarile si manipularile lansate in acea perioada de la nivel oficial, „s-a creat aparenta unui razboi civil”. Divizarea conducerii Armatei, difuzarea de ordine si informatii false care au avut drept urmare lupte intre armata si militie sau intre unitati ale acelorasi arme, ar fi avut ca scop „preluarea puterii si legitimarea noilor lideri”. Pe 18 decembrie 1989, oameni mureau secerati de gloante pe treptele Catedralei de la Timisoara. Ziua de 18 decembrie 1989 ramane in memorie ca fiind cea in care s-a murit pe scarile Catedralei Mitropolitane din Timisoara, unde armata a tras in tinerii care manifestau.

A fost si ziua in care zeci de trupuri au fost furate de la morga si duse in Capitala, incinerate, iar cenusa aruncata in canal. Operatiunea „Trandafirul”, asa cum a fost ea denumita, s-a desfasurat sub coordonarea generalului Constantin Nuta, ajutat de Emil Bobu si de Tudor Postelnicu, fiind pusa in aplicare de catre colonelul Ion Deheleanu, seful MJ Timis. Gandul propune o imagine completa a zilelor din decembrie 1989.

18 decembrie 1989. Inceputa cu o zi inainte, reprimarea manifestantilor de la Timisoara a continuat pe 18 decembrie, zi care, dincolo de confruntari permanente din strada, va ramane in memoria colectiva drept data celei mai odioase crime indreptate impotriva timisorenilor, a poporului, in general: ridicarea fara autorizatie, transportul la Bucuresti si incinerarea a 40 (43) dintre mortii Timisoarei la crematoriul „Cenusa”, din ordinul Elenei Ceausescu.

Operatiunea „Trandafirul”, asa cum a fost ea denumita, s-a desfasurat sub coordonarea generalului Constantin Nuta, ajutat de Emil Bobu si de Tudor Postelnicu, fiind pusa in aplicare de catre colonelul Ion Deheleanu, seful MJ Timis. Inginerul Dan Rotariu va pune la dispozitia lui Deheleanu o autoizoterma, in care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, loctiitorul comandantului MJ Timis, va incarca cadavrele aflate la morga Spitalului Judetean, impreuna cu ofiterii de militie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurentiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Misea, Eugen Peptan.

Au mai participat la operatiunea de incinerare a cadavrelor si la aruncarea cenusii Grigorie Ciupagea, seful Sectiei Cimitire Bucuresti, Gheorghe Zambroianu, Mihai Mititelu, Bociaga Stefan Nicolae, Cimpean Grigor si Iordan Gheorghe, muncitori. Capitanul de militie Dorel Marian Nutu a transportat cu o autospeciala, cele patru pubele cu cenusa pe care le-a deversat, in data de 20 decembrie, la o gura de canal din comuna Popesti-Leordeni
Ziua de 18 decembrie 1989 ramane in memorie ca fiind cea in care s-a murit pe scarile Catedralei Mitropolitane din Timisoara, unde armata a tras in tinerii care manifestau. A fost si ziua in care zeci de trupuri au fost furate de la morga si duse in Capitala, incinerate, iar cenusa aruncata in canal.

„In 18 decembrie 1989, Timisoara parea un oras invins”

Gandul a prezentat o serie de marturii tulburatoare din acele zile de la Timisoara. Profesorul de istorie Adrian Kali de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”a povestit ca in 18 decembrie 1989 Timisoara parea un oras invins. Kali avea atunci 21 de ani si lucra intr-un institut de proiectari din Timisoara. A iesit in strada sa ceara si el caderea regimului comunist si a fost impuscat in spate, iar doua gloante i-au perforat plamanul.
„In data de 18 decembrie 1989, Timisoara parea un oras invins. In seara de 17 decembrie 1989 s-a tras si au murit oameni.

Apoi a venit o ploaie care a sters tot sangele. A fost un fenomen interesant din punct de vedere meteorologic. Orasul era pe mana fortelor de ordine. Erau dispozitive militare care blocau, pur si simplu, orasul. Cu toate astea, lumea a iesit in strada. Nu la nivelul zilei de 17 decembrie, dar a iesit. Si s-a tras. S-a tras in acel grup de la Catedrala. Inainte de asta au mai fost impuscati mortal alti doi oameni”, rememoreaza Kali.

Tot el spune ca, in 18 decembrie 1989, primarul de la acea vreme, Petru Mot, a participat la mai multe sedinte, printre care una la Universitatea de Vest din municipiu, unde au fost condamnate evenimentele din zilele anterioare si apoi s-a decretat legea martiala.
„Petru Mot a fost chemat la sedinte si s-a spus ca, daca e un grup mai mare de trei oameni pe strazi, sa se traga asupra lor. Asta era acea lege martiala”, povesteste Kali.

Dupa-amiaza, sfidand noile reguli, un grup de peste 40 de persoane s-a adunat pe scarile Catedralei Mitropolitane. Au inceput sa strige impotriva regimului comunist si sa cante „Desteapta-te, romane”. Armata se afla peste drum de Catedrala, iar la un moment dat a inceput sa traga. Atunci a avut loc deja celebrul episod in care portile Catedralei au fost inchise, iar oamenii au cazut secerati pe scari. Au fost adunate de pe scarile lacasului de cult 43 de cadavre care au fost duse, apoi, la morga Spitalului Judetean din Timisoara.

„La Bucuresti nu se intampla nimic in aceasta zi, niciunde nu se intampla nimic, insa la Timisoara a fost a treia zi de rezistenta. Seara s-au hotarat sa scape de cadavre. S-a adunat o echipa de la Militia Militara si au inceput operatiunea «Vama». Asa se numea pentru inceput, apoi «Travama», apoi «Trandafirul». Au intrat si efectiv au furat cadavrele din morga spitalului, cu complicitatea unor medici de la Spitalul Judetean.

Le-au incarcat ca pe colete, de fapt asa le-au si spus, colete, le-au pus intr-o masina frigorifica de la Comtim si le-au dus la Bucuresti. Cadavrele erau invelite in cearsafuri. Aveau drumul deschis sa ajunga cat mai curand la Bucuresti. Au ajuns la destinatie in data de 19 decembrie 1989, cand deja stim ce s-a intamplat acolo: cadavrele au fost arse, apoi cenusa a fost pusa in containere si aruncata intr-o gura de canal. Soferii erau civili, nu stiau ce transportau. Cand s-au intors la Timisoara, in 20 decembrie, orasul era cu totul altul, era liber de comunism”, afirma Adrian Kali.

Ce a urmat:
19 decembrie 1989. Timisoara a intrat in greva, Armata in cazarmi
20 decembrie 1989.Ziua in care revolutionarii ies in balconul Operei, iar Timisoara e primul oras liber de comunism
21 decembrie 1989. Ziua in care mii de bucuresteni au strigat „Jos Ceausescu!” si „Libertate!”. Baricada de la Intercontinental, primii morti la Universitate
22 decembrie 1989. Ziua in care se naste Consiliul Frontului Salvarii Nationale, avandu-l, ultimul pe lista, „cu voia dumneavoastra”, pe Ion Iliescu 
23 decembrie 1989. Lupta cu teroristii se inteteste. In tara, mor sute de oameni nevinovati
24 decembrie 1989. Soarta lui Ceausescu e pecetluita. Iliescu semneaza infiintarea Tribunalului Militar Exceptional
25 decembrie 1989. Ziua in care Nicolae si Elena Ceausescu au fost executati

Dosarul Revolutiei, redeschis. Cercetarile extinse: Pentru pastrarea puterii, noua conducere politica si militara instaurata dupa data de 22.12.1989 a determinat uciderea, ranirea, lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane

Dupa cum a relatat gandul, in 2011 Romania fusese obligata de CEDO sa investigheze cu celeritate Dosarul Revolutiei. Dupa patru ani insa acesta a fost clasat, pentru ca in iunie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie sa decida redeschiderea lui pe motiv ca ceercetarile au fost facute superficial. In noiembrie 2016, procuroriI militari ai Sectiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus extinderea urmaririi penale, in rem (asupra faptelor), in Dosarul Revolutiei, cu privire la infractiuni contra umanitatii.

„Din actele dosarului rezulta ca pentru pastrarea puterii, prin actiunile desfasurate si masurile dispuse, noua conducere politica si militara instaurata dupa data de 22.12.1989 a determinat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea integritatii fizice si psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui numar mare de persoane”, arata procurorii, intr-un comunicat de presa. Procurorii sustin ca a existat un atac generalizat, care se circumscrie infractiunii contra umanitatii, prin faptul ca au avut loc incidente armate intr-un numar mare de localitati.

„Din modul in care s-a produs acest atac reiese existenta unui plan dupa care s-a actionat, plan care a urmarit crearea unei stari de confuzie in randul fortelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apararii Nationale si difuzarea unor ordine, rapoarte si informatii false, scoaterea in strada si inarmarea populatiei, respectiv crearea aparentei unui „razboi civil” in care sa se confrunte unitati inarmate apartinand Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne sau aceluiasi minister, in scopul preluarii puterii si legitimarii noilor lideri.

In realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Romana care a transmis comunicate alarmiste si uneori false, la taierea legaturilor telefonice si aducerea la conducerea ministerelor de forta a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinta generarii unui „razboi” psihologic si mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, arata procurorii.

Procurorii anunta ca cercetarile vor fi reluate cu privire la toate faptele care au facut obiectul dosarului 11/P/2014, care a fost clasat, inclusiv cu privire la faptele comise dupa 22 decembrie 1989.

Sursa: Mediafax