Despre ziua alegerilor in penitenciare. Simplu si fara pretentii.

penitenciare-info_468x60

„Toti fura, fura milioane, sunt niste mafioti, dar aia nu intra, intram noi, gainarii, niste hoti de rand.”

147 dintre cei 1286 de detinuti din Penitenciarul Bucuresti-Jilava au votat in penitenciar la alegerile parlamentare de duminica. Au fost adusi cu totii, din mai multe sectii ale penitenciarului si regimuri de executare a pedepselor, pe un hol la ora noua dimineata.

Cand ajungi la puscarie cu o condamnare, te lasi de libertate si, odata cu asta, ramai si fara actele de identitate. In ziua votului, un gardian are o lista cu numele celor care au solicitat participarea la vot si pot pune stampila. Ii striga ca la scoala si scoate dintr-un plic buletinele lor. Pe lista s-au strecurat si detinuti care ar vrea sa voteze, dar nu pot. Ei primesc o a doua sentinta – „dreptul la vot e suspendat”. Cu privirea in pamant, fac stanga-mprejur si parasesc randul.

Ca sa votezi din penitenciar, trebuie sa ai domiciliul in judetul in care executi pedeapsa (in cazul asta, Ilfov) si sa nu iti fie anulat dreptul la vot. Asta se intampla din mai multe motive, mai ales in cazul celor condamnati pentru fapte de coruptie.

Detinutii asteapta in sir indian, pe un hol alb incadrat de gratii albe, cu podeaua ca o tabla de sah. Sectia lor de votare e o incapere in care au fost amenajate trei cabine de vot cu perdele albastre. Intra, pun stampila, semneaza, isi iau din nou la revedere de la buletin si sunt dusi inapoi in camere.

Dupa gratii, politica e un subiect dat din celula in celula. Majoritatea celor care au votat au facut-o cu gandul la un program pentru sufletul lor – o gratiere, ceva. Vor sa plece acasa sau macar sa se rezolve problema aglomerarii din penitenciare. Cum si Adrian Nastase a trecut pe la Jilava, iar PSD a promis „dileaua” („gratierea” in limbaj de puscarie), majoritatea nu au stat pe ganduri cand au pus stampila, aflu pe holurile de la Jilava.

Unii au televizor si sunt la curent cu tot ce misca, altii au prieteni cu televizor. Cantaresc promisiunile electorale la rece, cu gandul la casa, dar se mai si iau unii dupa altii.
„Haideti, domnilor, exercitati-va dreptul la vot. Votati-i pe cei mai buni dintre cei corupti”, ii indeamna un gardian.

Detinuti cu drept de vot

Alexandru are 38 de ani si inainte sa ajunga dupa gratii a lucrat in constructii. Asta era prin 2012. Acum, in loc de carte de munca, are cazier. Sta la rand, pe holul din Penitenciarul Jilava, cu mainile impreunate ca pentru rugaciune. Cand gardianul ii striga numele, intra in cabina si iese in mai putin de un minut.

„Eu sunt cu PSD din ‘96”.

Ar vrea un program de stanga, „ca aia de stanga ii ajuta si pe astia fara bani, cei de dreapta le dau tot la aia cu bani”. Asta e singura diferenta, crede el. In rest, fura toti.
Isi doreste ca cei care ne conduc sa se gandeasca si la oamenii din penitenciare, care nu doar ca nu se reabiliteaza, dar se si sufoca. Supraaglomerarea e una dintre cele mai mari probleme din penitenciare.

„Sa le dea drumul celor care au fapte mai usoare, sa ne lase pe noi astia cu fapte mai mari.”
Crede ca toti ar trebui sa mearga la vot. E linistit ca azi a fost un cetatean bun si se intoarce in camera unde mai are de stat doi ani din cei sase pe care i-a primit.

Colegul lui, Enache, a fost tapiter vreo zece ani. Acum, coase papuci in inchisoare. Zece perechi pe zi, cat sa umple un sac. Din 2009, urmareste promisiunile electorale la televizorul din penitenciar. E a treia oara cand voteaza din postura de detinut.

Infofolit cu o geaca neagra, vorbeste incet si spune ca a facut-o pentru copiii lui, sa aiba o educatie mai buna. Dar si pentru el si cei de dupa gratii. Ar vrea sa aiba conditii mai bune, nu doar „bunicele”, cum sunt acum. Si el se plange de supraaglomerare. Ar vrea sa nu mai respire in ceafa colegilor de camera. Daca ar fi sa-si doreasca mai multe lucruri, nici reducerea pedepsei n-ar strica.

Cand gardianul intreaba cine vrea sa vorbeasca cu mine, se  ofera Radu Ion, tinichigiu de-o viata. Vecin cu puscaria, a intrat pe partea cealalta a gratiilor acum cateva luni. E tot in familie. A fost arestat impreuna cu noua rude pentru ultraj. „Ne-am luat cu jandarmii.”

Cand il intreb cati ani are, raspunde ca e nascut in ‘82. Sta un pic pe ganduri, se uita la maini, si apoi pare ca se dezmeticeste – „am 34 de ani”.

De cand e la Jilava a schimbat tabla de pe puscarie, a facut 400 de lopeti pentru iarna si tomberoane pentru fiecare camera de detentie. Spune ca da mii de ciocane pana ii iese un tomberon de care sa fie multumit.

A iesit la vot cu gandul la viitor.

„Sa fie locuri de munca mai bune. Urmaresc si votez cu cine zice ca da dileaua. As vrea sa nu mai plece lumea pe afara, sa isi lase familia, copiii, cum vezi pe la televizor.”
Acum ca a votat, se intoarce la ciocan. Oricum, „hotii niciodata nu vorbesc de Doamne-ajuta.”

Sursa:http://andrada.casajurnalistului.ro/blog/2016/12/12/detinutilavot/

Anunțuri