Afaceri din inchisoare
Afaceri din inchisoare

Nu. Nu este un nou program de tip Gestalt lansat de catre ANP. E vechea metoda Accidentul, care continua sa fie in top 5 afaceri de succes de penitenciar in vreme  ce ANP se chinuie de vreo 2 ani sa faca licitatia aia pentru echipament de bruiaj.

Constanta poate fi data drept un exemplu al modului in care eradicheaza o metoda de inselaciune, si anume metoda „Accidentul”. Potrivit conducerii Politiei Municipiului Constanta, in acest an a identificat si a dus in fata magistratilor toate gruparile infractionale care s-au ocupat cu inselatorii pe baza acestei metode. Doar in ultima luna, politistii au prins in flagrant 4 persoane care primeau bani in urma „scamatoriilor”.

„Nu ma mira ca au inceput sa mearga in alta parte”

Politistii constanteni au inceput sa fie sunati de colegi din alte orase pentru a le impartasi „reteta succesului”, dupa ce mai multe grupari infractionale, care actionau prin metoda „Accidentul”, au fost prinse si duse in fata judecatorilor. „Politia municipiului Constanta are un palmares destul de bogat si pot sa va spun ca nu avem grupare care sa fi actionat in municipiul Constanta sau in zonele limitrofe fara sa fie identificata si trasa la raspundere penal. Nu ma mira faptul ca au inceput sa mearga in alta parte. Va trebui abordata problema intr-o maniera similara si in alta parte, dezvoltata experienta noastra si adusa la cunostinta altor colegi, astfel incat reactia organelor judiciare sa fie pe masura”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, comisarul sef Tudorel Dogaru, seful Politiei Municipiului Constanta.

Detinutii, in atentia institutiilor

Toate apelurile prin care se coordoneaza gruparile sunt date din spatele gratiilor, iar asta este o problema extrem de serioasa de care ar trebui sa se ocupe Administratia Nationala a Penitenciarelor prin fiecare inchisoare in parte. Modul in care detinutii ajung sa intre in posesia unui telefon mobil si, mai ales, sa coordoneze din inchisoare activitati infractionale va fi supus unor discutii interinstitutionale.

„Infractorii sunt extrem de insistenti. Sunt foarte multe apeluri pana cand reusesc sa gaseasca o victima care sa cada in plasa lor. Ei reusesc sa initieze conversatii, dar, din fericire, cele mai multe se incheie atunci cand apelatii isi dau seama ca este vorba despre o tentativa de inselaciune. Pentru ei tot este un castig, daca din 100 de apeluri, reusesc sa pacaleasca o persoana, cu sume de ordinul zecilor de mii de euro. Mai sunt si niste masuri administrative care cred ca ar putea fi luate, astfel incat sa prevenim asemenea gen de fapte. Acest subiect il vom discuta in interiorul institutiei noastre sau in discutiile pe care le purtam cu alte institutii care au atributii in domeniu. Cred ca sunt masuri care pot diminua drastic posibilitatea din partea detinutilor, sa aiba posibilitatea sa folo-seasca telefoane mobile si mai ales in acest scop”, a mai precizat comisarul sef Tudorel Dogaru.

„Pedeapsa suplimentara nu este o sperietoare“

Activitatile infractionale sunt coordonate, de cele mai multe ori, de catre detinuti care au de ispasit o pedeapsa mai lunga de 10 ani si care stiu ca nu vor iesi din inchisoare prea curand. De aceea, autoritatile se gandesc la metode care sa starpeasca activitatile ilicite din spatele gratiilor, intrucat pedepsele suplimentare n-au randamentul scontat.

„Am constatat ca unii dintre cei care mai fusesera prinsi, inclusiv in acest an, s-au dovedit a fi autori si in alte retele, constatarile fiind facute tot in cursul acestui an. Asta inseamna ca, din punctul lor de vedere, nu reprezinta un mare risc. Adica au o condamnare foarte mare, de 12 sau 15 ani si probabil ca nu le pasa de ceea ce ar putea sa primeasca in plus la pedeapsa. Astfel, trebuie sa gasim alte metode, intrucat lipsa eliberarii conditionate sau pedeapsa suplimentara este clar ca nu este o sperietoare”, a conchis Tudorel Dogaru. 

Sursa: Cuget Liber

Anunțuri